Diareea este principala afectiune medicala care apare la turisti (modulul 128) si de obicei este o afectiune autolimitata cu durata scurta de evolutie; cu toate acestea, la 40% dintre cei afectati se produce o modificare a activitatilor zilnice ificate, iar alti 20% dintre pacienti necesita repaus la pat. Cel mai important factor de risc in aparitia bolii este reprezentat de tara de destinatie a calatorului. Incidenta afectiunii pentru o perioada de stationare de 2 saptamani este de 8% in tarile industrializate, dar creste la 55% in zone din Africa, America Centrala si de Sud, Asia de Sud-Est. Copin mici si adultii tineri sunt expusi unui risc deosebit de crescut. Incidenta diareei este proportionala cu numarul exceselor alimentare. Studii efectuate pe studentii americani din Mexic au aratat ca mesele servite in restaurante si cafenele sau consumul de alimente direct de la nzatorii ambulanti se asociaza cu un risc crescut.
Patogenul care produce cel mai frecvent
diareea calatorilor este Escherichia
coli toxigen, desi, in anumite parti ale lumii (in special Africa de Nord si Asia de Sud-Est), predomina
infectiile cu Campylobacter. Alti germeni care pot produce diareea calatorilor sunt Salmonella, Shigella, rotavirusuri si agentul Norwalk. Cu exceptia giardiozei, infectiile parazitare sunt rareori o cauza a diareei calatorilor. O problema in crestere pentru turisti o reprezinta dezvoltarea rezistentei la antibiotice a mai multor bacterii; exemplele cuprind tulpini de Campylobacter rezistent la chinolone si tulpini de E. coli, Shigella, Salmonella rezistente la trimetoprim-sul-fametoxazol.
Desi foarte des intalnita, diareea acuta a calatorilor este auto-limitata sau corecila prin terapie cu antibiotice. Calatorii care au probleme intestinale dupa intoarcerea acasa necesita consult din partea unui specialist, deoarece etiologia acestor probleme este mult mai putin bine definita. Agentii infectiosi sunt responsabili pentru o mica proportie din cazurile cu manifestari intestinale cronice; dintre patogenii detectati cu aceste ocazii, Giardia intestinalis (numita si Giardia lamblia; modulul 220) este de departe cea mai frecventa, in timp ce Cyclospora cayetanensis, tulpinile de Crypto-sporidium si Entamoeba histolytica sunt rare. De departe, cele mai frecvente cauze de
diaree cronica dupa o calatorie sunt sechelele postinfectioase, ca intoleranta la lactoza si sindromul de
colon iriil. Daca nu poate fi identificata nici o cauza infectioasa, se face tratament cu metronidazol pentru o posibila giardioza,
dieta fara lactoza pentru o saptamana sau cate saptamani de tratament cu doze mari de mucilagii hidro file, care conduc la ameliorarea simptomelor la multi pacienti.
