mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Traumatisme ale tendoanelor mainii
Index » Patologia chirurgicala a mainii » Traumatisme ale tendoanelor mainii
» Nutritia tendoanelor

Nutritia tendoanelor


Share





Este dubla, pe de o parte este asigurata de sistemul vascular al tendonului, pe de alta de difuzia lichidului sinoal (34).


Vascularizatia tendonului

Tendoanele sunt vascularizate pe toata lungimea lor, dar sursa este diferita de la o zona la alta.In portiunea musculo-tendinoasa: vasele n direct din muschi, sub forma de pachete vasculare formate din 1a + 2 vene, care penetreaza patul tendinos si se did in "T\", formand o ramura distala si o alta proximala.In portiunea tendinoasa intrasinoala. Cand TFS si TFP patrund in canalul flexorilor, o expansiune a mezotenonului le separa, fara nici un fel de comunicare cu teaca tendinoasa. Mezotenul situat intre cele doua tendoane se plicatureaza si redreseaza, permitand fiecarui tendon miscari independente; prin acest mezotenon trec arcade vasculare ce comunica cu pachetele vasculare longitudinale ale tendonului.
Pornind de la acest punct ncula poate fi considerata ca o "bandeleta mezenterica\" sau o condensare a mezotenonului. Ea este locul de trecere a unei importante retele vasculare destinate tendonului. Aceste vase comunica cu vasele longitudinale situate in mijlocul tendonului. Pe suprafata externa a tendonului nu sunt vase, aceasta fiind avasculara. in nivelul AMF si AiPP exista o augu-mentare a vascularizatiei ce prone din arterele digitale. Ele vascularizeaza capsula articulara, placile volare si scripetii. Sunt doua tipuri de ncule: ncula scurta, situata la insertia TFS, si TFP, si ncula lunga, situata in dreptul AiFP, intre fata dorsala a TFP si fata volara a TFS (poate fi considerata o continuare a nculei scurte a TFS).



Aceasta are aspect de "H\", ramurile sale urmand formarea chiasmei TFS. Pe baza acestei vascularizatii s-a remarcat ca la nivelul canalului fibros exista trei arii avasculare tendinoase: una pentru TFS proximal de chiasma, doua pentru TFP proximal si distal de ncula lunga (8, 15, 19).In portiunea tendino-osoasa. TFS primeste vase din reteaua periostica, cu o conuratie particulara: capilarele formeaza bucle in unghi drept catre interiorul tendonului.
Pentru tendoanele extensoare, vascularizatia intrinseca si extrinseca este aproape aceeasi, deosebirea fiind ca tendoanele extensoare nu au o teaca sinoala la nivelul degetelor. Fiecare tendon exten-sor este acoperit de paratenon; paratenonul este format din mai multe foite fine de tesut conjunctiv ce se invelesc unele pe altele. Vasele ce patrund in aceste lamele sunt transversale, orientarea retelei vasculare este predominant transversala, cu mici vase longitudinale de conexiune. Aceste lamele aluneca unele pe altele in momentul miscarii tendonului, rolul lor fundamental fiind de a-i permite fiecarui tendon de a se misca independent fata de tendonul vecin sau structurile inconjuratoare.


Mezotenonul se gaseste pe fata inferioara a tendonului si prin el se realizeaza aportul vascular. Circulatia este segmentara si dispusa in arcada, ca in portiunea extrasinoala a tendoanelor flexoare.
Rolul lichidului sinoal
Lichidul sinoal are o compozitie asemanatoare lichidului din spatiul intercelular. Pe suprafata anterioara a tendonului exista canalicule ce ajung pana la tenocite (celule din linia fibrolastilor specifice tendonului), celulele foarte active meolic, situate in structuri lacunare pe fata volara a tendonului. Tenocitele au rol in actitatea de sinteza a colagenului de tip I si GAG, substanta cu rol in marimea si forma fibrei de colagen. Atunci cand tendonul trece printr-o zona de presiune, concentratia GAG creste ceea ce duce la dispersia fibrelor de colagen si posibilitati mai bune de patrundere a lichidului sinoal in tendon (19, 34).In concluzie, in zonele unde presiunea asupra tendonului este mai redusa, predomina rolul vascularizatiei in nutritie, iar unde presiunea este mai mare (exemplu: tecile sinoale) predomina rolul lichidului sinoal prin difuzie.



Tipareste Trimite prin email






Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2021 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Patologia chirurgicala a mainii:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai