Exista o serie de diferente intre
infectiile chirurgicale si cele medicale, care pot fi sistematizate astfel (el I):
Infectiile chirurgicale se clasifica in:
1. Acute care pot fi:
. localizate (furuncul, hidrosadenita);
. extensive
a. piodermite (erezipel)
b. piocelulite (fasceite)
- stafilococ (abcesul cald)
- streptococ (flegmonul)
c. anaerobe si necrotizante
- tetanosul
- fasceita necrozanta
- gangrena gazoasa
2. Cronice
-
tuberculoza osteoarticulara
- tuberculoza viscerala (forme chirurgicale)
- tuberculoza ganglionara
- sifilis (forme chirurgicale)
- micoza (forme chirurgicale)
In ceea ce priveste infectiile mainii exista doua aspecte care pot fi incluse in clasificare:
. Infectii care complica un traumatism localizat al mainii.
. Infectii ca entitati nozologice primare, in fapt infectii in care circumstantele de contaminare nu sunt cunoscute. Indiferent de forma clinica a infectiei ea poate deveni, ca urmare a numerosi factori, inlidanta.
ETIOLOGIE
Etiologia este data de microorganisme devenite parazite fata de corpul uman, care pot fi bacterii, virusuri, fungi. Este interesant de comentat ca parazitul "ideal\" convietuieste pasnic cu organismul parazitat, infectia ramanand latenta, subclinica.
Bacterii
1. Coci gram-pozitivi: stafilococ, streptococ, mi-crococ, peptococ, enterococ, peptostreptococ;
2. Bacili gram-pozitivi:
- aerobi (corinebacterii, /isteria);
- sporogeni (bacillus, clostridium).
3. Aerobi gram-negativi:
- pseudomonas.
4. Gram-negativi facultativ anaerobi:
- enterobacterii (£. coli, enterobacter, klebsiella);
- vibrionaceae (aeromonas). Virusuri
1. Herpes.
2. Citomegalovirus.
3. Adenovirus.
4. Varicela; zona-zoster. Fungi
1. Candida.
2. Aspergillus, fusarium.
PATOGENIE
Pentru ca infectia sa se produca este necesara silirea unei interactiuni intre parazit si gazda. Acesta implica patrunderea la nivelul unei porti, popularea si multiplicarea parazitului in gazda (fie prin inzie tisulara, fie prin raspandire limfatica). Patogenitatea defineste abilitatea microrganismului de a cauza o boala sau leziuni progresive, iar virulenta exprima capacitatea germenilor de a produce leziuni in functie de numarul lor la nivelul portii de intrare. Secundar, se deduc notiunile de toxigenitate (exprima capacitatea de a produce substante toxice) si inzivitatea. Germenii produc exotoxine si endotoxine. Dintre acestea cu relenta pentru infectiile mainii amintim :
- toxina tetanica secretata de Clostridium tetani blocheaza transmiterea sinaptica si la nivelul placii neuro-musculare;
- toxina necrotizanta si hemolitica a germenilor gangrenei gazoase.
- unele specii de streptococ produc o toxina eri-trogenica (erizipelul).
Unele bacterii produc substante care nu sunt direct toxice, dar joaca un rol important in dezvoltarea infectiei:
- Colagenaza (produsa de Clostridium perfrin-gens) prin dezintegrarea colagenului favorizeaza raspandirea germenilor.
- Coagulaza, produsa de multe tulpini de stafilococ favorizeaza formarea unui perete de fibrina in jurul focarului, izolandu-l de mijloacele de aparare ale organismului.
- Hialuronidaza produsa in special de stafilococi si streptococi prin hidrolizarea acidului hialuronic favorizeaza raspandirea infectiei.
- Streptokinaza activeaza plasmina, care prin liza plasmei coagulate favorizeaza raspandirea infectiei.
- Hemolizinele si leucocidinele (streptococi, stafilococi) produc liza hematiilor si respectiv a leuco-citelor.
Proteazele hidrolizeaza imunoglobulinele modificand raspunsul imun (streptococ).
La randul ei, gazda intervine printr-o serie de mecanisme care determina rezistenta la microorganisme. Fara a intra in amanunte reamintim ca exista mecanisme nespecifice si specifice.
Mecanismele nespecifice
Sunt reprezentate de barierele fiziologice ale tegumentului (integritatea fizica, secretia de sebum, lizozim, acizi grasi saturati), fagocitoza (migrarea, chemotaxia, ingestia si omorarea bacterilor de catre granulocite si macrofage), sistemul fagocitar- mono-nuclear, raspunsul inflamator sistemic si febra.
Mecanismele specifice
Sunt reprezentate sistemele imunitatii naturale si dobandite (pasi si acti).
