Diagnosticul clinic este dificil, deoarece prezenta fenomenelor dispeptice, la bolnavii cu
tuberculoza pulmonara, este cu greu diferentiata de diareele din cadrul
tuberculozei intestinale.
Diagnosticul definitiv al tuberculozei intestinale este silit prin identificarea agentului patogen (BK) in tesuturi, fie prin vizualizare directa, (6) -coloratia Ziehl-Nielsen - fie prin culturi din tesuturile excizate.
Prezenta BK in scaun nu dovedeste natura tuberculoasa a afectiunii intestinale, deoarece ei pot ajunge accidental, fie prin inghitire, sau eliminati prin bila (5, 6, 7).
Este bine de stiut ca in tubul digestiv se gasesc agenti saprofiti acido-rezistenti, asemanatori in forma cu BK si de aici concluzii eronate (2, 6) Diagnosticul pozitiv poate fi silit la bolnavii cu
tuberculoza pulmonara, care prin examenele complementare sugereaza o tuberculoza intestinala.
Testul la tuberculina este de putin ajutor, deoarece un test pozitiv nu inseamna neaparat tuberculoza evoluti. Mai mult, la unii pacienti in rsta cu scadere importanta in greutate, la cei cu SIDA, testul este negativ, chiar in cadrul
tuberculozei intestinale active (6, 7).
O loare orientati are leucocitoza moderata cu limfocitoza. Testele de inflamatie (cresterea VSH, a proteinei C reactive etc.) sunt nespecifice.
Examinarea radiologica este utila mai ales cand se foloseste tehnica cu dublu contrast (. 4). Aspectele radiologice sunt in concordanta cu stadiul evolutiv al bolii. Initial, substanta de contrast nu este retinuta la nivelul segmentului interesat, datorita iriilitatii, dar cu formarea unei coloane a substantei baritate in alt segment (semnul Stierlin) (. 3) (2).
Evolutia bolii determina modificari anatomice evidentiate prin ingrosarea mucoasei cu distorsiunea pliurilor, apar ulceratii, diferite grade de ingro-sari si stricturi ale
intestinului si chiar formarea de pseudopolipi (. 5).
Tomografia computerizata (CT) arata ingrosarea peretelui intestinal si adenopatie regionala importanta. Cecul este contractat, cu afectarea pe ambele parti ale lvulei ileo-cecale, care este adesea distorsionata si incompetenta.
Colonoscopia confirma leziunile silite prin examen
radiologie si CT si permite biopsia.
Examenul histologic pune in evidenta granu-loame tuberculoase mari uneori cazeificate, ceea ce constituie un semn important pentru diagnosticul de tuberculoza.
Numeroase boli pot determina modificari morfologice asemanatoare tuberculozei. Boala Crohn determina modificari similare, cu exceptia prezentei BK care sileste diagnosticul definitiv, iar radiologie si endoscopic apare aspectul de pietre de paj.
Yersinia enterocolitica poate produce adenopatie mezenterica importanta (5, 6), precum si ingrosari si
ulceratii ale mucoasei. Carcinoamele, limfoamele intestinale, actinomicoza, limfogranulomatoza inghinala, corpii straini, endometrioza, pot crea confuzii de diagnostic.
