Leziunea specifica este reprezentata de foliculul tuberculos care poate aa aspecte variabile, de la granulatii tuberculoase, la tuberculom. Evolutia locala a acestei leziuni poate determina 3 categorii morfologice:
1) Tuberculoza ulcerativa, cea mai frecnta (60%) (6). Se constata in aceasta forma
ulceratii multiple, de forma lenticulara, ovalara sau poliedrice, situate transrsal sau longitudinal pe axul intestinului, de obicei pe partea terminala a Neonului si/sau ceco-ascendent ale caror margini sunt pline de granulatii. Arterele de la nilul ulceratiilor au un proces de endarterita obliteranta, ceea ce explica raritatea hemoragiilor. Ganglionii mezen-terici din cinatate si peritoneul sunt prinsi in proces.
2) Forma hipertrofica sau sclerolipomatoasa (. 1) realizeaza tuberculomul hipertrofie Dieulafoy, care constituie o adevarata
tumora mimand un carci-nom. Localizarea cea mai frecnta este regiunea ileo-cecala. Tumora de dimensiuni variabile, are o suprafata neregulata, alungita rtical, urca pe
colonul ascendent. Formatiunea este mult timp mobila, favorizand astfel extirparea sa chirurgicala.
Mucoasa este hipertrofiata prezentand rareori ulceratii; caracteristic acestei forme este importantul proces sclerolipomatos, ce invadeaza toate tunicile intestinale, mai ales ale cecului. Pe sectiune, peretele este gros, de cativa cm, cu puncte ca-zeoase care invadeaza mai mult submucoasa decat mucoasa. Leziunea intestinala realizeaza un adevarat canal neregulat, constituind o cauza de ocluzie intestinala (2, 5, 6).
3) Forma ulcero-hipertrofica (30%) (6) sau entero-peritoneala (. 2) se caracterizeaza printr-o reactie peritoneala importanta care formeaza un plastron.
La nilul mucoasei se deschid numerosi foliculi tuberculosi care, prin confluenta, determina ulceratii intinse.
Plastronul format are aspectul unui bloc fibro-cazeos, neregulat, care poate abceda, determinand fistule in regiunea lombara, inghinala, intestin,
colon etc. (4).
Uneori se formeaza un flegmon piostercoral cu tendinta rapida la fistulizare, fie intr-un organ cin, fie in regiunea inghinala, periombilicala sau la piele. in cazul localizarii pelvine a plastronului, fistulizarea are loc fie in ca, rect la barbat, fie in vagin, coexistand cu o
tuberculoza a organelor genitale interne la femeie (6, 8).
4) Forma stenozanta (. 3) incepe de obicei printr-un proces scleros in submucoasa, localizat mai ales pe portiunea terminala a ileonului. in localizarile multiple, afecteaza portiuni intregi de intestin, incepand de la jejun. Stenoza cea mai inalta este si cea care determina de obicei suferinta clinica (4).
Intestinul afectat de tuberculoza este ingrosat, cu fenomene inflamatorii vizibile. Seroasa este acoperita cu numerosi tuberculi.
Intestinul suprastenotic este dilatat si ingustat ca urmare a procesului inflamator tuberculos, cat si a unei hipertrofii musculare intestinale (legea Starling).
Infiltrarea tuberculoasa a peretelui obliga in caz de interntie chirurgicala la efectuarea sectiunii la distanta de zona interesata.
Portiunea sublezionala a
intestinului este stram-torata ca urmare a proarii infiltratiei tuberculoase sau chiar are aspect normal. Trebuie precizat ca in majoritatea cazurilor pe leziunea tuberculoasa se suprapune un proces inflamator banal, marind aspectul macroscopic al procesului.
Histologic se disting modificari inflamatorii mai evidente la nilul mucoasei: hiperplazie limfatica si fibroza. Caracteristice sunt granuloamele cu cazei-ficari, in special la nilul placilor Payer. Cazeifica-rile nu sunt totdeauna prezente, lipsind in formele de tuberculoza cronica, unde predomina procesul de scleroza.
