Dirticuloza colonica - in absenta inflamatiei este adesea asimptomatica. Uneori, dirticulii pot
fi cauza unor dureri abdominale difuze, constipatie, meteorism, senzatie de greata.
Dirticulita - se caracterizeaza prin dureri abdominale moderate, de obicei localizate in fosa iliaca stanga, insotite de
tulburari temporare ale tranzitului intestinal: fie accentuarea unei constipatii mai chi, fie aparitia unor false diarei cu muco-zitati. Bolnavul este febril, tahicardie, cu semne de iritatie peritoneala, distensie abdominala cauzata de ileus, absenta sau diminuarea zgomotelor intestinale, uneori prezenta unei mase tumorale palpabile (daca exista peridirticulita semnificativa), in amonte de
tumora se poate simti
colonul descendent sensibil si rigid (coarda colica).
Proximitatea colonului sigmoid cu ca urinara poate genera inflamatie pericala cu aparitia simptomatologiei
urinare (polakiurie si disurie) (2).
Anorexia si
greata sunt simptome nespecifice.
Hemoragia dirticuiara - reprezinta cea. 30-50% din
hemoragiile digesti inferioare. Desi exista putini dirticuli in colonul drept, cele mai multe
hemoragii dirticulare provin din aceasta regiune (1). Sangerarea este explicata anatomic prin proximitatea dintre zona dirticuiara si vasele drepte ale colonului, cu erodarea si ruptura secundara a vaselor adiacente diriculului. Pe masura ce dirticulul creste, vasul devine separat de lu-menul colic numai printr-un strat subtre de mucoasa. Predominanta sangerarilor la nilul colonului drept s-ar datora peretelui sau mai subtire, ceea ce face ca vasele sa fie mai susceptibile la agresiuni dirse.
Hemoragia dirticuiara apare mai rar ca prim semn al unei dirticuloze necunoscute; de obicei este precedata de o simptomatologie frusta de dirticulita.
Clinic, hemoragia se manifesta fie sub forma de rectoragii abundente cu sange rosu, fie sub forma unor scaune cu aspect melenic, atunci cand cantitatea de sange este mai mica si a fost supusa actiunii degradati a florei intestinale. Specific pentru sangerarea dirticuiara este caracterul ei repetitiv, la intervale variind de la 2 zile pana la 4 luni.
Morbiditatea si mortalitatea asociate hemoragiei dirticulare se apropie de 10-20% si sunt date, in parte, de coexistenta altor tare organice la pacientii in varsta (1).
Dirticulita complicata - apare consecutiv di-rticulitelor acute sau subacute si include: abcesul, peritonita, fistula, ocluzia intestinala.
1. Abcesul - abcesul pericolic rezulta prin limitarea unei perforatii dirticulare. Astfel de abcese se pot dezvolta la nilul mezenterului, pelvisului sau retroperitoneului. Extensia unui abces pelvic poate culmina cu un abces perineal sau scrotal (2).
Colectiile retroperitoneale pot migra catre canalul inghinal, prezentandu-se ca un abces de psoas, sau in musculatura lombara, prezentandu-se ca un abces de flanc.
Semnele clinice sugesti pentru un abces di-rticular includ tahicardie,
febra oscilanta si palparea unei mase tumorale.
2. Peritonita - poate fi urmarea unei "perforatii in doi timpi\" secundara ruperii unui abces pericolic sau unei perforatii libere a unui dirticul, ce poate conduce la o peritonita purulenta sau fecaloida (stercorala).
Perforatia in peritoneul liber realizeaza loul clinic al unei peritonite generalizate hiperseptice, cu prognostic de cele mai multe ori infaust.In cazul "perforatiei in doi timpi\" exista semnele unei pseudotumori inflamatorii, care devine fluc-tuenta, dupa care se instaleaza semnele unei peritonite deseori generalizate, hipertoxice, surnite la bolnavi in varsta, cu reactivitate scazuta. La acestia, din loul clasic al peritonitei, lipseste in general contractura generalizata, bolnavii fiind mai degraba meteorizati, cu abdomenul suplu, depresibil, insa foarte sensibil la decompresiune (semnul Blumberg).
3. Fistula - este o urmare comuna a dirti-culitei, aparand ca o consecinta a deschiderii unui abces preexistent intr-un organ de cinatate sau la exterior.
Dirticulita colonica poate fistuliza extern - indirect - prin intermediul organelor viscerale cavitare (vagin, uter, ca) sau direct - fistula colo-cu-tanata (2).
Fistulele interne colo-enterice sau colo-colonice se traduc clinic printr-un debaclu diareic cu puroi.
Fistula colo-cala produce pneumaturie si fecalurie.
Fistula colo-ureterala este mai rara, dar posibila in conditiile celulitei retroperitoneale si duce la infectie urinara grava.
Fistula colo-vaginala determina eliminare de fecale prin vagin.
4. Strictura colonica - reprezinta o zona limitata a colonului afectata de procese recurente de dirticulita stenozanta, ca urmare a vindecarii prin fibroza. Astfel de stenoze pot fi asimptomatice sau pot cauza obstructii intestinale de diferite grade.
Clinic, se constata semnele unei ocluzii joase febrile: tumora de tip inflamator in fosa iliaca stanga, meteorism abdominal, oprirea tranzitului intestinal si, in final, varsaturi.
Imaginea radiologica a unei astfel de stricturi este cea a unei zone a peretelui colonie regulate, fara discontinuitati ale mucoasei sau imagine in "cotor de mar\", caracteristica pentru carcinomul colonie. Stricturile maligne au tendinta de a fi mai scurte decat cele dirticulare. Colonoscopia poate confirma pastrarea integritatii mucoasei in regiunea dirticulului. Biopsia si periajul citologic confirma natura benigna a leziunii.
Daca totusi persista dubii in ceea ce priste natura obstructiei, poate fi luata in consideratie re-zectia zonei de
colon afectat.
