mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Principii generale de tratament in cancer
Index » Notiuni de oncologie generala » Principii generale de tratament in cancer
» Chimioterapia

Chimioterapia







Chimioterapia anticanceroasa a fost descoperita accidental in urma actiunii citopenice a azotului
mustard in 1940. Initial a fost utilizata empiric pentru ca lucrarile ulterioare sa puna bazele stiintifice de biochimie, biologie celulara si moleculara astfel incat in prezent este o metoda curenta de tratament pentru numeroase cancere (10, 39, 51, 52).
Bazele teoretice au fost fundamentate de Skippers in 1960 pe modele de leucemie murina. Acestea au permis studiile ulterioare de cinetica tumorala si rolul chimioterapiei citotoxice. Au fost sintetizate numeroase substante antitumorale and drept tinta cu predilectie ADN-ul celulelor tumorale. Medicamentele citostatice pot fi dependente de:
♦ fazele ciclului celular - citostatice fazodepen-dente:
- vincristina, vinblastina, vinorelbina, vindesmina dependente de faza M;




- bleomicina, dependenta de faza G2;

- tioguanina, citozina, hidroxiureea, dependente de faza S;


♦ citostatice dependente de ciclu:

- actinomicina D, antraciclinele, mitoxantrone, 5 fluoro-uracil, metotrexat, ciclofosfamida, mitomicina D.
♦ citostatice independente de ciclu celular; bu-sulfan, clorambucil, melfalan, tiotepa.


Mecanism de actiune

Modul de actiune al citostaticelor poate fi foarte diferit, iar pentru unele dintre ele este inca neprecizat. Un element esential in chimioterapie il constituie rezistenta la citostatice ce poate fi explicata prin:
. celulele canceroase pot fi situate in asa numitele "sanctuare\", neaccesibile citostaticelor (exemplu: meningele sau testiculul in leucemii si limfoame);
. celulele canceroase pot fi in faza G0 sau G1 prelungita, in care citostaticele sunt putin eficiente;
. la nivelul celulelor canceroase pot apare defecte de transport transmembranar, alterari ale me-olizarii intracelulare a drogurilor, cresterea nivelului enzimelor ce pot inacti drogurile, amplificarea genelor raspunzatoare de sinteza enzimelor tinta.
Multidrogrezistenta (MDR) - reprezinta rezistenta la o rietate de agenti citostatici cu structura diferita. Fenotipul MDR este legat de exprimarea unei proteine membranare numita glicoproteina P sau gp 170 care se comporta ca o pompa mem-branara ce excreta citostaticele.
Rezistenta la agentii alchilanti si deritii de platina, se coreleaza cu continutul celular in grupari tiol ce asigura detoxifierea celulei de aceste droguri.
Celulele pot repara moleculele de ADN prin mecanisme specifice. Foarte recent au fost descoperite oncogene ce pot induce aceasta rezistenta.

Administrarea citostaticelor se face intr-un anumit ritm si doza care trebuie sa fie optime pentru fiecare agent citotoxic. Se pot administra sub forma de monochimioterapie, modalitate rar folosita in prezent (exemplu: metotrexatul in boala trofoblastica, 5 fluoro-uracil in tumorile digestive, tiotepa in insti-latii endocale in tumorile tranzitionale superficiale) sau polichimioterapie (asociere de mai multe droguri).
Polichimioterapia presupune asocierea de mai multi produsi activi pe un anumit tip de tumora din aceeasi clasa sau din clase diferite. Se asociaza droguri ce-si potenteaza reciproc efectul, aceasta asociere permitand administrarea unor medicamente cu toxicitati diferite fara reducerea dozei eficiente pentru fiecare in parte. Astfel toxicitatea generala nu depaseste limitele tolerantei organismului.



Cai de administrare


Citostaticele in raport cu structura chimica si efectele asupra tesuturilor pot fi folosite pe cale orala, intravenoasa, intraarteriala, intramusculara sau locala (instilatii endocale, administrarea intra-peritoneala, intrapleurala).
Pentru pastrarea capitalului venos periferic s-au inventat modalitati de folosire a unor pompe ce pot fi pastrate in anumite conditii timp indelungat.
Toxicitatea citostaticelor poate fi imediata mani-festandu-se imediat dupa administrare si se mentine 10-l2 zile si tardi care se manifesta dupa incetarea terapiei. Toxicitatea chimioterapiei poate fi reduila daca nu se respecta dozele si ritmul de administrare. Se stie ca toate chimioterapicele anti-neopiazice actioneaza atat asupra celulelor tumorale cat si asupra celulelor normale, in special asupra tesuturilor cu reinnoire rapida (tesutul nematopoietic, mucoasa digesti). Pe international s-au silit patru grade de toxicitate, cea mai gra fiind toxicitatea de gradul IV. Pentru fiecare organ in parte s-au silit criterii precise pentru aprecierea gradului de toxicitate. De cele mai multe ori toxicitatea de gradul I si II este reversibila, fara a necesita obligatoriu interventie medicala, in schimb toxicitatea de gradul III si IV trebuie combatuta cu metode specifice pe care trebuie sa le aiba la indemana cel ce aplica tratamentul.
Toxicitatea tardi la barbat consta in oligosper-mie sau azoospermie, iar la femeie in inhibitia functiei oriene. Citostaticele pot avea o actiune tera-togena, de aceea se indica o contraceptie stricta in timpul tratamentului. Copin conceputi dupa incetarea tratamentului nu au o rata mai mare a malformatiilor
congenitale si nici a morbiditatilor asociate. Uzual se recomanda o pauza de 18 luni de la terminarea tratamentului citostatic pana la conceperea unui copil.
Unele chimioterapice pot produce leucemii si limfoame, insa riscul relativ este mic, asa cum am aratat intr-o lucrare publicata anterior.
Pentru marirea dozei de citostatice se folosesc 2 tehnologii moderne: transtul de madu si transtul de celule stern, in asociere cu factorii de stimulare a coloniilor granulocitare si macrofa-gelor. Ultima metoda s-a extins foarte mult in USA si Europa si tinde sa inlocuiasca transtul de madu (mult mai scump si cu riscuri mai mari) pentru tumorile solide ansate.



Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Notiuni de oncologie generala:


 
Fa-te cunoscut! invitatie-1
Invitatie Online - promoveaza produse medicale invitatie-2

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

invitatie-3
vizitatorii nostri pot fi clientii tai