Complianta. Complianta este modificarea de volum produsa de o variatie de presiune data. Complianta pulmonara la indivizii sanatosi in ventilatie spontana este de 150-200 ml. O variatie de 2-4 cm H2O a presiunii pleurale modifica volumul curent cu 500 ml. in cazul ventilatiei mecanice cu presiune pozitiva complianta difera noil.
Complianta dinamica este determinata in clinica utilizand pea/c-ul de presiune inspiratorie obtinut la 0,5 sec dupa insuflarea volumului curent. Calculul compliantei poate fi perturbat, rezultand valori mai scazute, datorita influentelor produse de debite respiratorii crescute sau a rezistentelor date de tubulatura aparatului sau sondei de intubatie.
Gradientul alveolo-capilar, determinat prin ecuatia gazelor alveolare. PaO2 rezultat din aceasta determinare echivaleaza cu PO2 la nivelul sangelui capilar alveolar. in absenta unor afectiuni pulmonare exista o diferenta normala de 0-l0 mmHg intre presiunea alveolara a O2 calculata si presiunea partiala a O2 arterial efectiva.
Continutul sangvin de O2. Determinarea directa a continutului sangvin de O2 este dificila, dar concentratia de O2 in capilarul alveolar arterial sau venos este posibil de determinat in functie de PO2 si concentratia de Hb. O serie de aparate de determinat gaze sangvine sunt dotate cu algoritmi ce permit calcularea continutului de oxigen in sangele partial saturat, dar valorile pot fi eronate in cazul in care algoritmul nu ia in calcul deplasarea curbei de disociere a hemoglobinei.
Determinarea suntului intrapulmonar. Determinarea diferentei alveolo-arteriale in oxigen este un indice de urmarire a eficientei oxigenarii, ea fiind dependenta de factori ca: debitul cardiac, consumul tisular de oxigen. Calcularea suntului intrapulmonar este utila pentru cuantificarea ineficacitatii oxigenarii pulmonare. Pentru sangele arterial si capilarul alveolar daca, PO2 este superioara de 100 mmHg, saturatia de oxigen este considerata ca fiind 100%.
Consumul de oxigen. Se poate determina masurand diferenta dintre cantitatea de oxigen care patrunde in plamani si cea care iese intr-o perioada de timp data, prin colectarea gazelor expirate, in care se determina concentratia medie expi-ratorie de oxigen.
Raportul Vd/Vt. Reprezinta spatiul mort fiziologic din volumul curent, util de determinat in dis-functiile pulmonare, valori superioare de 0,6 din VC fiind incompatibile cu renuntarea la ventilatia mecanica.
Productia de CO2. Are valori cuprinse intre 2,4-3,2 ml/min/kg si se masoara prin colectarea gazelor expirate intr-un sac impermeabil intr-un timp determinat, in conditii de ventilatie sila.
Coeficientul respirator. Este reprezentat de raportul dintre productia de CO2 si consumul de O2. Valoarea normala este de 0,8, fiind dependenta de aportul caloric al bolnalui in momentul determinarii.
