Complicatiile care apar sunt datorate de cele mai multe ori nerespectarii principiilor generale si locale enuntate.
a) Insuficienta sculara - reprezinta complicatia cea mai de temut care poate duce la compromiterea definiti a lamboului. Aceasta
insuficienta se datoreaza rareori unui aport arterial insuficient (9, 16, 17), fiind de cele mai multe ori datorata insuficientei drenajului venos cauzat de
tulburari circulatorii locale.
Mai multi factori determina singuri sau impreuna alterarea\' circulatiei:
. Tensiunea mecanica - prin sutura in tensiune, compresiuni exterioare, malpozitii ale lamboului.
. Compresiunea si torsiunea pediculului.
. Edemul - este in general tranzitoriu 2-3 zile dar in anumite conditii-edem circular - agraveaza circulatia accentuand
tensiunea sau constrictia.
. Inflamatia - adauga prin fenomenele sale specifice un plus de gravitate la fenomenele enuntate mai sus prin - edem, congestie venoasa,
tensiune tisulara.
Toate aceste fenomene, recunoscute la timp, sunt reversibile prin inlaturarea cauzei si asigurarea unor conditii sculare mai bune-pozitie procli, rearanjarea pediculului scular, combatera infectiei.
b) Necroza - prezenta clinic este un fenomen ireversibil. Ea este precedata de o faza de congestie, cianoza cu timp scurt de umplere capilara, urmata de disparitia pulsului capilar, cianoza violacee, dezvoltarea culelor de transudatie se-roasa sau sero-sanghinolenta (16, 19, 21).
Necroza poate fi uneori delimitata la zonele dis-tale ale lamboului, mai slab scularizate, sau poate fi superficiala in anumite zone, dar prin alterarea progresi a microcirculatiei poate cuprinde tot lamboul sau chiar zone invecinate.
c) Hematomul si seromul apar sub lambou si pot duce la compromitere lui prin alterarea mecanica a circulatiei sau prin suprainfectie. Ele sunt in general cosecinta hemostazei insuficiente intra si postoperatorii, a persistentei spatiilor goale intre lambou si defect.
d) Infectia lamboului. Nu apare in conditii normale. Constituie o complicatie supraadaugata celor anterioare.In abordarea si descrierea principalelor tipuri de lambouri, ale caror caracteristice de baza au fost descrise mai sus, vom pleca de la sursa lor de scularizatie (6, 8, 10, 11). in functie de aceasta, lambourile pot fi:
. cu scularizatie provenind din sistemul cutanat direct:
. cu circulatie aleatorie (intamplatoare);
. cu circulatie axiala;
. cu scularizatie prin perforante musculo-cutanate;
. cu scularizatie prin perforante fascio-cu-tanate.
