Netratat, sifilisul secundar trece intr-un stadiu asimptomatic, in care singura manifestare sunt testele serologice pozitive. Datorita faptului ca testele netreponemice pot fi fals pozitive, confirmarea trebuie facuta cu teste treponemice specifice.
Deoarece neurosifilisul si sifilisul cardiovascular pot fi paucisimptomatice si dificil de depistat clinic, diagnosticul de sifilis latent necesita un examen fizic atent, asociat cu examenul LCR si cu alte examene paraclinice (radiologice, ultrasonografice).
Starea de latenta poate dura intreaga viata sau poate fi intrerupta de recaderi, cu simptome si semne specifice stadiului secundar, sau de trecerea in stadiul tertiar.
Vechimea infectiei se determina prin istoric si teste serologice anterioare. In scop terapeutic si epidemiologie, sifilisul latent este subimpartit arbitrar in: latent recent (sub 2 ani de la debutul infectiei) si latent tardiv (peste 2 ani) 2. Cand nu exista date referitoare la vechimea infectiei se foloseste termenul de latenta nedeterminata si pacientul este tratat ca in sifilisul latent tardiv.
Sifilisul tertiar
Manifestarile cutanate din sifilisul tertiar apar la intervale variabile dupa stadiul secundar, de obicei dupa 1-20 ani (cu limite intre 6 luni si 30 ani). Cu cat debutul este mai tardiv, cu atat leziunile sunt mai putine, mai izolate si mai distructive, caractere explicate de faptul ca in acest stadiu imunitatea si alergia fata de antigenele treponemice sunt maxime.
Leziunile de tertiarism sunt localizate, asimetrice, cronice, cu tendinta la extindere in zonele cutanate adiacente, avand mai mult aspect de infectie locala decat de boala sistemica. Pot fi unice sau multiple, superficiale sau profunde, nedureroase, cu tendinta la ulcerare. Sunt sarace in treponeme, care pot fi demonstrate prin imunofluorescenta si numai rareori prin impregnare argentica. Chiar netratate, leziunile au tendinta la vindecare partiala cu cicatrici neretractile, atrofice, dar cu aparitia de noi leziuni la periferie. Semnele clinice de lues tertiar sunt grupate didactic in:
• Cutanate:
- Sifilide nodulare si nodulo-ulcerative (sifilide tuberculoase). Sunt papule sau noduli rosii-bruni, aramii, fermi la palpare, de cativa mm, acoperiti de scuame sau cruste aderente. Tind sa se grupeze inelar si sa inlueze central, pe masura aparitiei de noi leziuni in periferie. Formeaza placi mari (de zeci de cm). Nodulii pot elua spre ulceratii adanci de cativa mm, nedureroase, cu fundul neted si marginile elevate. Se localizeaza mai ales pe zonele de extensie ale bratelor, toracele posterior si fata. Se vindeca cu cicatrici, atrofice, hipo- sau hiperpigmentate. Diagnostic diferential: granulomul inelar, lupusul vulgar, sarcoidele.
- Gome. Sunt noduli roz-rosii, de dimensiuni variate, unici sau multipli, de obicei unilaterali. Pot fi dispusi serpiginos, asemanator sifilidelor nodulare. Nodulii au initial consistenta elastica, apoi devin fluctuenti odata cu acumularea de tesut necrotic. Evacuarea necrozei centrale produce ulceratii "stantate", acoperite de un depozit aderent, cenusiu-galbui; se pot extinde, pot ramane stationare sau se pot vindeca spontan. Se localizeaza mai ales in zonele expuse traumatismelor, dar pot afecta orice regiune. Se intalnesc mai ales pe scalp, frunte, fese, presternal, supraclavicular sau pretibial. Gomele superficiale se vindeca cu cicatrici atrofice, cele profunde cu cicatrici rigide, deprimate. Goma solitara a penisului este denumita pseudosancru redux.
• Mucoase. Cele mai frecvent afectate sunt palatul, limba, fosele nazale si ulterior structurile cartilaginoase si osoase ale nasului. Ulcerele secundare gomelor produc mutilari care persista si dupa tratament (nas "in sa"). Perforarea palatului dur este o caracteristica a luesului tertiar. La nivelul faringelui si laringelui pot sa apara: inflamatie difuza,
2 Limita de 2 ani este silita de OMS. Centrul epidemiologie de la Atlanta recomanda limita de l an. noduli, gome sau ulceratii care conduc la disfonie sau afonie. Buzele si mucoasa orala sunt rar afectate. Limba poate prezenta: glosita superficiala (papile atrofice, ulcere neregulate, cicatrici netede stralucitoare) sau glosita interstitiala (la palpare este indurata datorita sclerozei). In stadii avansate se poate ajunge la macroglosie. Modificarile linguale sunt leziuni precanceroase, al caror potential malign se mentine chiar dupa tratament antiluetic adecvat. Diagnosticul diferential al leziunilor linguale se face cu: limba scrotala, glosita atrofica din anemii si avitaminoze, carcinoame, infiltratiile linguale din leucemii, boala Hodgkin, mycozis fungoides.
• Neurologice (neurosifilis): es, paralizie generala progresiva.
• Cardiovasculare: anevrism aortic, coronarita ostiala, afectarea valvulelor aortice.
• Alte manifestari:
- Leziuni osteoarticulare: osteoliza gomoasa, periostita, osteita sclerozanta. Cele mai frecvent afectate sunt tibia, clavicula si humerusul, la nivelul carora apar dureri osoase, predominant nocturne. Manifestarile articulare cuprind: artralgii, sinovita si artrita; sunt produse de periostita si de gomele osoase sau cutanate adiacente.
- Alte leziuni. Aproape orice viscer poate fi lezat in cadrul luesului tertiar. S-au descris gome in tractul gastro-intestinal (in stomac mimeaza un ulcer sau un carcinom schiros), splina, pancreas, rinichi, ca urinara, tiroida, suprarenale. Afectarea oculara se manifesta prin uveita cronica, corioretinita, keratita interstitiala, atrofie de nerv optic. A fost descrisa si orhita fibrozanta, interstitiala, cu elutie spre atrofie.
Diagnostic. Se sileste pe date clinice, serologice si histopatologice.
Diagnostic diferential: tumori maligne, leucemide, sarcoidoza, sporotricoza. Sifilidele ulcerate trebuie deosebite de scrofuloderma, micobacterioze atipice, blastomicoza, leziunile orale de carcinoame, lichen , actinomicoza, tuberculoza, iar gomele membrelor inferioare de eritemul indurat si alte ulceratii cronice neluetice.
