Este stadiul de septicemie treponemica, caracterizat prin semne si simptome sistemice si manifestari cutaneo-mucoase tranzitorii si polimorfe.
In perioada de tranzitie de la luesul primar la cel secundar, treponemele disemineaza pe cale hematogena si limfatica. Indiferent de locul unde s-au cantonat initial, treponemele se multiplica si, in 3-6 saptamani de la aparitia sancrului, determina manifestarile de lues secundar.
Leziunile cutaneo-mucoase caracteristice stadiului de secundarism se numesc sifilide. Ele sunt initial simetrice, dar pe masura evolutiei bolii capata tendinta la asimetrie si grupare. Sifilidele sunt de obicei nepruriginoase, pruritul fiind mai frecvent la imunosupresati. Cu sau fara tratament se ndeca in 2-l0 saptamani fara a lasa cicatrici.
• Sifilide cutanate:
- Sifilide maculare (rozeola luetica). Reprezinta cea mai precoce manifestare cutanata a luesului secundar si constituie circa 10% din eruptiile de secundarism. Eruptia rozeolica apare la 9-l0 saptamani de la infectie si este formata din macule rotund- ovalare, cu diametrul de 1-2 cm, de culoare roz-pal ("ca floarea de piersic"), discrete, cu margini estompate. Maculele sunt nescuamoase, nepruriginoase si dispar la tropresiune. Se localizeaza mai ales pe trunchi, radacina membrelor si uneori pe zonele flexoare ale extremitatilor. Respecta de obicei fata si gatul, dar pot afecta orice zona, inclusiv palmele si tele. Exista numeroase variante morfologice ale eruptiei rozeolice: in placi mari, punctiforma, urticata, granulara, nigricanta. Rozeola de recidiva se caracterizeaza prin: dimensiuni mai mari, leziuni mai grupate, limitarea la una sau cateva regiuni topografice, evolutie mai lenta, rezistenta mai mare la tratament.
- Sifilide papuloase. Apar intre 4 si 12 luni de la debutul bolii. Pot fi intricate cu rozeola sau separate de aceasta printr-o perioada de cateva luni. Au mai multe forme clinice:
a. sifilide papuloase lenticulare: leziuni discoide, rotund-ovalare, cu diametrul de 3 10 mm, de culoare rosie-aramie, ferme la pal-pare, nedureroase; suprafata poate fi stralucitoare sau acoperita de scuame fine, a caror detasare centrala lasa un guleras periferic (coleretul Biett). Leziunile se pot distribui simetric pe intreg corpul sau afecteaza numai unele regiuni (fata, palme si te). Cele localizate palmo- tar sunt hiperkeratozice si infiltrate, putand fi confundate cu dermatomicoze sau calozitati (cla sifilitici). Sunt sensibile la palpare. Eruptia evolueaza in pusee, ceea ce face sa coexiste elemente de varste diferite. Se remit in cateva luni lasand macule pigmentate. Forme particulare:
- sifilide papuloase seboreice; localizate pe zonele seboreice: frunte, nazogenian, presternal, interscapular;
- sifilide papulo-erozive; localizate in zonele intertriginoase: comisuri bucala, santul nazo-labial, retroauricular.
b. sifilide papulo-scuamoase. Sunt asemanatoare sifilidelor papuloase, dar scuamele sunt mai edente si au uneori aspect psoriaziform.
c. sifilide foliculare. Sunt papule eritematoase foliculare care apar in pusee pe fata si extremitati. Se intalnesc mai ales la alcoolici si debilitati.
d. sifilide pustuloase. Sunt unele dintre cele mai rare manifestari de sifilis secundar. Apar diseminate pe trunchi si extremitati si afecteaza frecvent fata, mai ales fruntea. Pustulele au o baza eritematoasa infiltrata. Involueaza lent, dand nastere la eroziuni sau ulceratii, unele acoperite de cruste groase, pluristratificate (sifilide rupioide). Eruptia are mai multe variante morfologice: sifilide pustuloase miliare, sifilide acneiforme, sifilide impetigoide, sifilide ectimatoase.
e. sifilide corimbiforme. Sunt o varianta rara, care apare in sifilisul secundar tardiv, la 6-8 luni dupa infectie. Aspectul tipic este de papula mare, centrala, inconjurata de leziuni papuloase satelite. Par a fi mai frecvente la bolnai cu tulburari neurologice.
f. sifilide inelare. Sunt mai frecvente la negri. Se localizeaza mai ales pe obraji, in apropierea comisurilor bucale. Sunt constituite din papule mici, turtite, acoperite de scuame fine, grupate inelar sau circinat, putand mima sarcoidele inelare.
Toate tipurile de sifilide sunt spontan rezolutive. Pustulele se pot ndeca cu hipo- sau hiperpigmentari. Hipopigmentarea este rezultatul inhibarii partiale a melanogenezei si se observa mai frecvent in zona gatului, de obicei la femei (colierul Venerei sau leucodermia sifiliticaS. Maculele de-pigmentate sunt inconjurate de o areola hiperpigmentata si se aseamana cu leziunile din tiligo. Sunt posibile si alterari ale tesutului elastic, datorate distrugerii elastinei de catre procesul inflamator, avand drept consecinta formarea de leziuni anetodermice.
• Sifilide mucoase. Leziunile mucoase, prezente la 20 - 70% din pacienti, sunt bogate in spirochete si foarte contagioase. Clasic se descriu urmatoarele forme:
- Placi mucoase. Prezente la 20% din cazuri. Sunt arii denudate, erodate, eritematoase sau acoperite de depozite cenusii pseudomembranoase, care pot conflua in placi. Sunt nedureroase si se pot localiza in regiunea catatii bucale
(amigdale, limba, faringe, gingii, buze) sau genital (labii, vagin, cerx). La nivelul comisurilor labiale placile mucoase sunt usor infiltrate, papuloase, si prezinta fisuri. Limba poate avea aspect depapilat. Datorita frictiunii, placile mucoase din regiunea genitala si anala au caracter papulo-eroziv. Faringita luetica se intalneste la 25% din cazuri. Este caracterizata prin eritem difuz faringo-amigdalian, asociat cu edem si eroziuni. Este nedureroasa. Se poate asocia cu amigdalita, epiglotita si laringita, manifestate prin disfonie.
- Condiloma lata. Sunt papule hipertrofice, rosii sau hipopigmentate, macerate, exudative. Suprafata lor este neteda, rareori papilomatoasa. Apar de electie in regiunea genitala si anala; rareori afecteaza comisurile bucale, axilele, regiunea submamara sau interdigitala. Cand se suprainfecteaza bacterian capata un miros neplacut. Trebuie deosebite de condiloamele acuminate.
• Afectarea fanerelor:
- Alopecia. Apare la 3-7% din cazuri, este reversibila si se poate prezenta sub doua forme: a) alopecie "in luminisuri": placi alopecice neregulate, cu margini bine delimitate, localizate pe intregul scalp, predominant parietal si occipital. Ocazional afecteaza barba, genele si alte regiuni paroase. b) alopecie difuza, datorata efluului telogen. Apare la 3-5 luni de la infectie.
- Modificari unghiale. Sunt rare. Se pot datora afectarii matricei unghiale sau a repliului unghial. La nivelul lamei unghiale au fost descrise: onicoliza, depresiuni punctiforme, fisuri, leziuni distrofice. Lama unghiala care creste in timpul infectiei poate fi casanta, ingrosata, inchisa la culoare, poate dezvolta liniile Beau sau onicomadeza. Repliul unghial poate fi inflamat (paronichie) si chiar ulcerat
(ulceratii "in potcoava"). Unghia noua care creste este deformata.
Manifestari sistemice in sifilisul secundar. Majoritatea bolnalor cu sifilis secundar au stare generala buna. O parte pot prezenta fenomene de tip gripal: inapetenta, cefalee, mialgii, artralgii, rinoree. Febra se intalneste rar, de obicei preeruptiv. Examenul clinic edentiaza:
• Micropoliadenopatie. Ganglionii surit mobili, fermi la palpare, elastici, nedurerosi. Adenopatia este bilaterala si simetrica. Sunt afectati, in ordinea frecventei, ganglionii inghinali, axilari, cercali, epitrohleeni, femurali, supraclaculari.
• Splenomegalie. Este de dimensiuni medii si se observa inconstant.
• Afectare musculara si osoasa. Sunt citate: artralgii, artrita, bursita. sinota, tenosinota si osteita. Durerile osoase pot fi un simptom important: afecteaza oasele lungi ale extremitatilor (in special tibia) si oasele craniului, generand cefalee persistenta. Examenul radiologie obiectiveaza modificarile distructive osoase. Mialgiile generalizate sunt relativ frecvente si pot fi insotite de astenie musculara care mimeaza o miopatie inflamatorie.
• Afectare hepatica. Modificarile tipice se datoreaza invaziei ficatului de catre T. pallidum si includ: hepatomegalie dureroasa, crestere asimptomatica a fosfatazei alcaline si a transaminazelor. Examenul histopatologic arata o hepatita reactiva nespecifica.
• Afectare renala. Ocazional s-a descris sindrom nefrotic. reversibil sub tratament, datorat glomerulonefritei luetice.
• Afectare gastrica. Durerile epigastrice si varsaturile sunt consecinta leziunilor erozive sau ulcerate de la nivelul stomacului (gastrita luetica).
• Afectare oculara. Bolnai prezinta fotofobie, lacrimatie, inflamatie oculara, dureri. Cea mai frecventa complicatie este irita anterioara. Alte modificari citate sunt: corioretinita, uveita, ocluzie vasculitica a vaselor centrale ale retinei.
• Tulburari de auz: surditate senzoriala.
• Tulburari neurologice. Frecvent se observa modificari izolate ale LCR. Acestora li se pot asocia: meningita, paralizii de ner cranieni, tromboze ale arterelor cerebrale.
Diagnostic pozitiv. Se bazeaza pe manifestarile clinice, pe reactiile serologice pozitive (v. . 364) si pe demonstrarea prezentei T. pallidum in leziuni.
Diagnostic diferential. Eruptiile maculare trebuie diferentiate de: eruptii post- medicamentoase, rubeola, rujeola, pitiriazis rozat, pitiriazis versicolor, dermatita seboreica, lepra. Diagnosticul diferential al eruptiilor papuloase se face cu: reactiile postmedicamentoase, lichenul , acneea vulgara, scabia, psoriazisul, dermatita seboreica, iar condiloma lata trebuie deosebite de condiloamele acuminate. Adenopatia nu trebuie confundata cu cea din mononucleoza, infectia HIV, boala Hodgkin, limfoame.
Sifilisul malign (rupioid, pustulo-ulcerativ). Este o forma rara de sifilis secundar. Debuteaza cu leziuni papulo-pustuloase diseminate, care den necrotice, formand ulceratii acoperite de cruste cenusii, rupioide. Afecteaza predominant fata si scalpul. Eruptia este insotita de stare generala alterata, febra, artralgii si ocazional hepatita. Pot fi prezente ulceratii orale si placi mucoase. S-au descris doua forme: a) seronegativa sau cu raj serologic in timpul tratamentului; b) seropozitiva de la inceput. Mecanismul de producere al sifilisului malign are la baza un raspuns imun anormal sau o rulenta crescuta a treponemelor. Unele studii recente au aratat o alterare selectiva a raspunsului imun fata de T. pallidum, in timp ce altele au edentiat raspuns imun exagerat.
