S. aureus este cel mai obisnuit agent al infectiilor pielii si tesuturilor moi. Infectiile sunt produse de obicei de flora endogena - adica, tulpini de S. aureus adapostite in nari sau alte locuri de colonizare. Infectia poate reprezenta procesul patogenic primar, cu inzia directa a pielii si tesuturilor adiacente sau un proces secundar ce complica leziuni preexistente.
Infectiile stafilococice cu originea in foliculii pilosi riaza ca severitate de la infectii banale la cele ce ameninta viata. Foliculita este infectia orificiului folicular; apare ca o pustula galbena, rotunjita, inconjurata de o zona ingusta, rosie. Infectia este adesea autolimitata, desi vindecarea poate fi mai rapida daca se administreaza antiseptice locale sau sistemice. Furunculul (adesea numit buboi) este o infectie necrotica a zonelor profunde a unui
folicul pilos, cel mai adesea localizat pe fese, fata sau gat. Furunculii sunt foarte durerosi si sensibili si aparitia lor este adesea insotita de
febra si simptome generale. Drenajul chirurgical si tratamentul antibiotic sistemic sunt adesea necesare pentru a grabi vindecarea si a limita formarea cicatricei. Furunculoza se poate repeta daca exista o colonizare continua cu tulpini patogenice de S. aureus. Infectia profunda a unui grup de foliculi pilosi se numeste carbuncul. Acest tip de leziune necrotica foarte dureroasa, adesea insotita de febra inalta si stare de rau, apare mai adesea pe ceafa, umeri, solduri si coapse, mai ales la barbatii de rsta medie sau rstnici. Exista o inflamatie intensa inconjuratoare si a tesutului conjunctiv bazai si boala se poate complica cu bacteriemie. Drenajul chirurgical si administrarea sistemica de antibiotice sunt recomandate. S. aureus este, de asemenea, cea mai obisnuita cauza depanaritiu acut, infectia pliurilor laterale ale unghiilor.
S. aureus produce impetigo bulos, o afectiune cutanata superficiala ce apare predominant la copii. O fisura epidermica produsa de TE are ca rezultat aparitia unei bule de 1-2 cm ce contine neutrofile si bacterii. Impetigo nonbulos este cel mai adesea produs de streptococii P-hemolitici, dar S. aureus poate infecta secundar aceste leziuni de impetigo. Tratarea impetigo-ului cu antibiotice locale, cum este mupirocin, poate fi suficienta pentru
infectiile usoare si localizate, pe cand tratamentul sistemic este indicat pentru boala severa sau generalizata sau pentru infectiile insotite de limfadenopatie.
Celulita, o infectie intinsa a tesutului subcutanat, este rareori produsa de S. aureus, streptococii P-hemolitici fiind agentii cei mai frecventi ai acestei boli (modulul 143). Infectarea secundara a plagilor chirurgicale sau traumatice este mai probabil sa fie de etiologie stafilococica, decat
celulita aparuta dupa leziuni mici si inaparente ale pielii; tratamentul empiric dirijat impotri celor doi agenti S. aureus si streptococ pare rezonabil in aceasta situatie. Erizipelul, caracterizat printr-o eruptie cu margine ridicata si bine delimitata, este o infectie superficiala a dermului si tesutului subcutanat; este de obicei produsa de streptococi grup A si doar rar de S. aureus.
