mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Introducere in sistemul imun
Index » Boli ale sistemului imun » Introducere in sistemul imun
» Limfocite cu granulatii mari

Limfocite cu granulatii mari







Limfocitele cu granulatii mari (large granular lymphocytes = LGL) reprezinta aproximativ 5-l0% din limfocitele sangelui periferic. LGL sunt celule care nu adera, nu fagociteaza si au granulatii citoplasmatice mari, azurofile. LGL exprima receptori de suprafata pentru portiunea Fc a IgG (CD 16) si pentru NCAM-l (CD56). Multe dintre LGL exprima markeri ai liniei T, mai ales CD8 si prolifereaza ca raspuns la IL-2. LGL se formeaza atat in maduva osoasa cat si la nilul timusului ( ura 305-2).
Din punct de dere functional LGL prezinta trasaturi comune atat cu sistemul monocit-macrofag cat si cu neutrofilele prin faptul ca subseturi de LGL mediaza citotoxicitatea celulara anticorp dependenta (ADDC) si activitatea celulelor NK. ADDC reprezinta legarea unei celule tinta opsonizate (acoperita cu anticorpi) la o celula efectoare purtatoare a receptorului Fc via regiunea Fc a anticorpului, rezultand liza celulei tinta de catre celula efectoare. Activitatea celulei NK este neimuna (adica celula efectoare nu a avut niciodata contact anterior cu tinta), nerestrictionata de MHC, nemediata de anticorpi, celulele tinta fiind de obicei celule maligne, celule straine transtate sau celule infectate viral. Astfel LGL, care mediaza activitatea celulelor NK, ar putea juca un rol important in supragherea imuna si in distrugerea acelor celule care sufera transfomare maligna spontana in vivo. Subseturi de celule NK pot juca un rol in grefa celulelor hematopoietice; unele subseturi stimuleaza celula stern a madui osoase, iar altele stimuleaza grefa. Celulele killer activate de limokine (lympho-kine-activated killer = LAK) sunt limfocite NK care prolifereaza in vitro ca raspuns la nilurile inalte de IL-2 si dezvolta capacitatea de a omori celulele tumorale mai eficient decat celulele NK nestimulate. in rare cazuri s-au descris pacienti cu absenta totala de celule NK, pacienti care nu prezinta nici activitate NK si nici limfocite CD56+, CD16+, dar care au functii celulare B si T normale. Hiporeactivitatea celulelor NK este observata si la pacientii cu sindrom Chediak-Higashi, boala autosomal recesiva asociata cu fuziunea granulelor citoplasmatice si degranulare defectuoasa a lizozomilor neutro-filici. Recent, o serie de studii sugereaza ca subseturi de celule NK pot sa recunoasca specific celule allogene normale intr-o modalitate clonala. Studii ale celulelor tinta allogene sugereaza ca locusul genetic ce controleaza liza NK a alloantigenului este diferit de produsii conntionali ai MHC, este mostenit autosomal recesiv si este localizat pe cromozomul 6 in aceeasi regiune cu genele MHC clasa I.


Abilitatea celulelor NK de a omori celulele tinta este inrs proportionala cu expresia moleculelor MHC clasa I de catre celula tinta. Astfel, celulele NK omoara celulele tinta cu niluri mici sau negati ale expresiei de MHC clasa I si sunt impiedicate sa omoare celulele tinta cu niluri inalte ale expresiei de MHC clasa I. Unele virusuri si neoplazii deprima expresia de MHC clasa I pe celula gazda (downregu-lation), facand astfel ca celulele infectate sau transformate sa fie rezistente la actiunea celulelor T citotoxice CD8+ MHC clasai restrictionate. O ipoteza este aceea ca celulele NK au evoluat pentru a umple o nisa in raspunsul imun al gazdei la virusuri si tumori prin oferirea unui component de supraghere imuna capabil sa distruga celulele infectate sau maligne care nu exprima MHC clasa I. Recent, receptorii de suprafata ai celulelor NK, care se leaga de moleculele MHC clasa I si impiedica distrugerea de catre NK a celulelor tinta care exprima MHC clasa I, au fost clonati la oameni si s-au dodit a fi un grup de molecule ce fac parte din superfamilia genelor de Ig.





Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor