mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Arteriopatii cronice obstructive
Index » Patologia vasculara periferica » Arteriopatii cronice obstructive
» Arteriopatiile cronice obstructive (boala arteriala ocluziva cronica)

Arteriopatiile cronice obstructive (boala arteriala ocluziva cronica)


Share





Se refera la totalitatea sindroamelor care, drept consecinta a ocluziei organice partiale sau totale a arterelor mici si mijlocii, genereaza ischemie cronica in diverse organe, sisteme si tesuturi periferice.
Arteriopatiile cronice obstructive reprezinta o entitate nosologica unica in cadrul careia intra forme clinice riate de boala. Acestea prezinta o simptomatologie comuna - sindromul de ocluzie arteriala -, o evolutie asemanatoare in mai multe stadii si un tratament bazat pe aceleasi principii terapeutice.
Etiologie
Boala este mai frecventa la barbati, peste rsta de 50 de ani si se localizeaza pe orice artera de calibru mare, mijlociu sau mic. Membrele inferioare sunt mai frecvent afectate decat cele superioare.
Plurifactorialitatea etiologica este astazi recunoscuta. Dintre factorii determinanti, sunt de retinut:
- factorul genetic: perturbarea unor mecanisme homeostatice induce tulburari meolice complexe care, in timp, determina leziuni parietale arteriale;



- factori infectiosi: arteriopatiile pot apare in cursul evolutiei unor infectii microbiene (rickettsioze, tifos exantematic, febra tifoida, lues etc);
- factori alergici: se apreciaza ca exista o sensibilizare a peretilor sculari la produsi exogeni si,
mai ales, endogeni. Reactia antigen-anticorp determina hiperplazia si ingrosarea intimei, peste care se suprapune spasmul;
- factori meolici: se produc alterari endote-liale si depuneri in peretele arterial ca urmare a dezechilibrelor meolice glucido-lipidice (hiperco-lesterolemie, hipertrigliceridemie, hiperglicemie);
- factori endocrini: alterarile peretelui arterial apar in patologia hipofizei, suprarenalei, in evolutia diabetului, in stari de hiperandrogenie etc;
- factori fizici si mecanici: frigul, caldura, radiatiile, microtraumatismele repetate, injuriile iatro-gene pe artere produc in timp modificari parietale sculare:
- factori nervosi: actioneaza prin mecanisme incomplet elucidate, generand spasme;
- factori chimici alimentari: cresterea raportului Ca/Na si scaderea iodului, magneziului, bromului favorizeaza indurarea peretilor arteriali si aparitia trombozelor;
- factori toxici: alcoolul, nicotina (prin mecanism imuno-alergic), plumbul, oxidul de carbon, toxinele biologice;


- tromboza venoasa de vecinatate.

Factori favorizanti sunt considerati sexul masculin, rsta peste 40 de ani, sedentarismul, alimentatia hiperlipidica si hiperglucidica.
Factori de risc sunt: hipercolesterolemia, hiper-trigliceridemia, diabetul, hipertensiunea arteriala, obezitatea, fumatul, lipsa exercitiilor fizice.


Patogenie

Arteriopatiile cronice obstructive aterosclerotice sunt cele mai frecvente. in perioada de sistola cardiaca si diastola arteriala se deschid stomitele intercelulare endoteliale, care permit trecerea fluidelor, elementelor urate si lipoproteinelor in peretele arterial.
Haimovici (20) afirma ca LDL (Low Density Lipo-protein) prin reactia cu proteoglicani ar da nastere local ateromului. Exista trei teorii care explica modalitatea de aparitie a placii de aterom:
- Teoria musculo-secretorie. Fibrele musculare netede din peretele arterial produc in stare normala proteine contractile, actomiozina, elastina, colagen, proteoglicani si glicoproteine de structura. Secretia acestor substante, in proportie anormala, cu cresterea colagenului si glicoproteinelor si scaderea elastinei, ar favoriza aparitia placii de aterom.
- Teoria trombogenetica. Substantele fibroase depozitate pe endoteliu se metamorfozeaza incluzand in masa lor colesterolul si celulele grasoase.
Leziunea endoteliului determina alterarea trombore-zistentei si aderarea trombocitelor. Conversiunea fibrinogenului in fibrina insolubila constituie nucleul de condensare al trombusului si favorizeaza agregarea plachetara.
- Teoria mecanica. Hipertensiunea arteriala dilata sele, deschide stomitele de la nivelul endoteliului, creste presiunea hidrostatica si determina turbulente ale fluxului sangvin. Modificarea conditiilor hemodinamice favorizeaza formarea ateroame-lor.



Anatomie patologica

Macroscopic. Se constata sinuozitatea si ingro-sarea arterelor, cresterea consistentei cu rigiditate. Lumenul are calibru inegal, cu placi de aterom si zone de tromboza. Scleroza poate afecta peretele arterial in intregime si se poate extinde la tesuturile din jur.
Microscopic. in functie de stadiu, toate straturile peretelui arterial sunt afectate:
- intima - se constata edem, proliferare celulara endolumenala cu stenoza sau obstructie, uneori calcificari;
- media - prezinta edem interstitial, disparitia fibrelor elastice, proliferare musculara sau de colagen, fibrozare, hialinizare, depozite de calciu;
- adventicea - se obser proliferarea fibroblas-tilor si fibroza periarteriala.


Tablou clinic

Debutul bolii este insidios si se intinde pe o perioada indelungata.
Manifestari subiective. Bolnavii pot prezenta parestezii, amorteli, furnicaturi, hipo- sau hiper-estezie, contracturi musculare, senzatie de raceala, adeseori gresit interpretate, neacordandu-li-se importanta.
Simptomul dominant este durerea. Ea apare ca urmare a diminuarii cantitatii de sange oxigenat la periferie. Dupa Lewis (33), s-ar datora prezentei in circulatie a kininelor, acidului lactic, piruvic, po-tasiului si caolitilor acizi. La inceput, durerea apare la eforturi mari (claudicatie intermitenta). Ulterior, eforturi din ce in ce mai mici declansaza aparitia ei si, cu timpul, durerea apare in repaus, in legatura cu pozitia, caldura (meolism crescut) si in timpul noptii, cand scade debitul cardiac. in stadii ansate suferinta este permanenta, chiar si in pozitie decli, care anterior o ameliora.
Manifestari obiective. Aspectul general al bolnavilor in perioada de stare a bolii este cel al unor mari suferinzi, imbatraniti, cu extremitati hipotrofice, adesea in pozitii vicioase.
Modificari de culoare. Sunt legate de nivelul, gradul si intinderea obstructiei. Se constata:
- paloare, initial dupa efort sau expunere la frig, ulterior permanenta. Testul Allen-Rotschow (1) -test de postura - apreciaza gravitatea tulburarilor de irigatie in functie de recolorare si reumplerea venoasa dupa ridicarea extremitatii la 70-900 timp de 1 minut si apoi coborare la orizontala;
- cianoza, cand coexista tromboze venoase sau insuficienta cardiaca;
- coloratie rosie determinata de eritroza de de-clivitate sau paralizii capilare anoxice;
- aspect marmorat - cianoza alternata cu paloare - in ischemiile ireversibile.

Temperatura cutanata este diminuata de partea afectata.
Tulburarile transpiratiei tegumentului. Hiperhi-droza indica un tonus simpatic crescut, iar anhi-droza o ischemie severa.
Modificarile tegumentului si fanerelor. Pielea se subtiaza, devine pergamentoasa, palida; pilozitatea e redusa; unghiile se ingroasa, devin rugoase, cu luciu pierdut. Se constata hipotrofie musculara.
Leziunile trofice (. 1). Ulceratia si gangrena sunt leziuni parcelare de tip necrobiotic, initial periunghial sau la pulpa degetului, care se extind treptat. Pot determina osteite si artrite. Gangrena, stadiu evolutiv final, poate fi:
a) uscata - cu aspect mumificat, cu tendinta la delimitare si, eventual, amputatie spontana sau
b) umeda - cu edem, flictene violacee, durere, care apare in cazul suprainfectarii si cointeresarii venoase.

Leziunile sistemului venos superficial. Se manifesta ca tromboflebite superficiale care, adesea, constituie semnul de debut al trombangeitei obliterante.
Examenul arterelor trebuie sa fie corect, la nivelele de electie, simetric, bilateral, la membrele inferioare, superioare si extremitatea cefalica. Se apreciaza calitatea peretilor sculari si a pulsului (frecventa, amplitudine, triluri).
Auscultatia arterelor poate detecta sufluri a caror intensitate este proportionala cu gradul stenozei.


Exista probe clinice care orienteaza asupra sediului obliterarii (17, 36, 41).
Proba Cosacescu: se grateaza membrul bolnav pe toata lungimea. in zona ischemica dermografis-mul este negativ, tegumentul zgariat devenind palid.
Proba Moscovici: extremitatea afectata ridicata la verticala se infasoara cu o banda elastica; dupa 5 minute se pune piciorul pe sol si se desface banda. Zona ischemica ramane palida, in timp ce restul membrului se recoloreaza.
Proba Ion Jianu. Se badijoneaza extremitatea bolna cu tinctura de iod, care nu este resorbita de zona ischemica dupa 24 ore.


Explorari paraclinice

Oscilometria si oscilografia orienteaza asupra permeabilitatii principalelor axe sculare. Indicele oscilometric reprezinta oscilatiile maxime inregistrate la nivelul presiunii arteriale medii.
Explorarea cu ultrasunete. Bazata pe principiul Doppler, permite detectarea obstructiei unei artere. Transductorul se asaza deasupra arterei, oblic fata de sensul de curgere a sangelui. Se folosesc materiale piezoelectrice ceramice pentru transductoa-rele medicale, care genereaza si detecteaza undele sonore. Emisia poate fi continua sau pulsatila. in raport cu viteza de curgere prin s (in functie de gradul stenozei), se schimba frecventa ecoului, fenomen inregistrat pe hartie sau semnalat prin schimbarea intensitatii unui ton. Ultrasonografia Duplex sau ultrasonografia in modul B permite obtinerea imaginii sului si date despre fluxul sangvin. Este un test anatomic si fiziologic, care elueaza peretii arteriali si efectele hemodinamice ale leziunilor acestora prin cuplarea examenului Doppler cu ecografia.
Arteriografia (19, 5) este o metoda radiologica ce permite vizualizarea sistemului arterial cu substanta de contrast (Odiston, Ultravist). Se pot efectua mai multe tipuri de arteriografie: a) conventionala (pe cale femurala - metoda Seldinger, translombara, humerala) si b) cu subtractie digitala
(se obtin imagini bune cu cantitate redusa de substanta de contrast). Arteriografia precizeaza locul, intinderea, gradul si natura obstructiei; informeaza asupra circulatiei colaterale si patului receptor distal (. 2, 3).
Alte probe paraclinice:
Masuratorile de presiune. Raportul presiune arteriala glesna/presiune arteriala brat este normal 1. Valoarea 0,9 pledeaza pentru arteriopatie.
Radiografia simpla poate evidentia zone de calcificare pe traiectul arterial.
Angiocinematografia reprezinta inregistrarea dinamica, pe film cinematografic a imaginilor arterelor dupa injectarea substantei de contrast.
Arterioscopia permite cercetarea aspectului peretilor arteriali cu ajutorul arterioscopului introdus in lumen si conectat la o camera video.
Rezonanta magnetica nucleara (23) utilizeaza campul magnetic emis de celule si realizeaza veriile arteriografii fara injectare.
Diagnostic pozitiv
Se sileste . pe baza anamnezei examenului clinic general si local si a examenelor paraclinice.
Diagnostic diferential
Se lua in considerare durerea localizata la extremitati, care poate apare in:
- Afectiuni ortopedice si reumatismul cronic (metatarsalgii, picior plat, hernie de disc, poliartrita reumatoida, guta, artrita soldului, genunchiului). in aceste cazuri lipsesc semnele de ischemie si suferinta cedeaza la tratament ortopedic sau antiin-flamator.
- Afectiuni ale nervilor periferici (sechele post-inflamatorii, compresiuni).
- Boli sculare venoase sau limfatice: flebitele profunde si superficiale, limfangite, limfadenite. Durerea nu are caracter de claudicatie intermitenta, exista semne generale de infectie, iar local nu sunt semne de ischemie.


Forme clinice

Boala arteriala ocluzi cronica prezinta forme clinice riate, in functie de etiologia, stadiul evolutiv, si topografia obstructiei.


Forme etiologice Arteriopatiile traumatice

Sunt secundare unui traumatism accidental care determina stenoza/obstructia arterei sau a unui traumatism cronic, cum sunt obliterarile arterei axi-lare la purtatorii de carje sau ale arterei subcla-viculare la bolnavii cu coaste cervicale. Leziunile sunt localizate, nu evolueaza si au, de obicei, prognostic riabil. Tratamentul chirurgical este indicat, iar rezultatele sunt bune.



Tipareste Trimite prin email



loading...







Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2019 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor


  Sectiuni Patologia vasculara periferica:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai