mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  

Tumori benigne de ovar
Index » Patologia chirurgicala ginecologica » Tumori benigne de ovar
» Tumori maligne vaginale ale adultului

Tumori maligne vaginale ale adultului


Share



Carcinomul spinocelular
Carcinomul spinocelular este cea mai frecventa forma histologica a cancerului de gin reprezentand peste 90% din tumorile ginale maligne primitive. Desi s-au inregistrat cazuri si la femei de 30 de ani, cel mai frecvent apare in jurul rstei de 50 de ani. Localizarea cea mai des intalnita este in 1/3 superioara a ginului si pe peretele posterior.
Din punct de vedere macroscopic tumorile apar ca o masa ulcerata prost delimitata adesea cu miros fetid si insotita de leucoree abundenta. Din punct de vedere microscopic este vorba despre aspectul clasic de carcinom spinocelular care indeaza epiteliul ginal.
Tratamentul acestor tumori depinde de dimensiuni, stadiul neoplaziei si localizare. Terapia este ingreunata de vecinatatea imediata a cii urinare, anterior si de rect, posterior. De asemenea este influentata de localizarea la nivelul ginului care defineste aria diseminarii limfatice.
Limfaticele ginului strabat mucoasa si se anastomozeaza cu limfaticele stratului muscular. Cele de la nivelul V2 proximale a ginului comunica superior cu limfaticele colului si dreneaza in gg. limfatici pelvini ai grupului obturator si iliaci interni si externi. Limfaticele portiunii distale a ginului dreneaza atat in gg. pelvini profunzi cat si in cei inghinali, asemanator cu drenajul limfatic al vulvei. Limfaticele de la nivelul peretelui posterior se anastomozeaza cu limfaticele rectului si apoi dreneaza in aceleasi statii gg. cu acesta (gg. gluteali inferiori, sacrali si rectali).


Tratament

Atat tratamentul chirurgical cat si cel iradiant s-au dovedit eficiente, tinand cont de limitele impuse de proximitatea rectului si cii urinare cu riscul formarii de fistule la aceste nivele.
Radioterapia a fost cel mai frecvent mijloc terapeutic folosit tinand cont de inalta accepilitate de catre paciente. Se foloseste initial radioterapie externa cu megavoltaj, urmata apoi de imte locale cu cesium sau radium, plasate interstitial cu ace, sau intracavitar folosind sonde speciale, duble, utile mai ales in localizarile din 1/3 proximala a ginului daca si colul este prezent. Tratamentul este individualizat in functie de dimensiunile tumo-rale si stadiul bolii. Unii terapeuti folosesc doar iradierea locala daca tumora primara este mica (sub 2 cm) si accesibila imtului sub forma de ac. Pentru leziuni mai mari, doza pentru iradierea externa creste cu reducerea concomitenta a componentei locale a tratamentului tumorii primare. De obicei se administreaza o doza totala de 7 500 cGy. Imtele nu se pot realiza la paciente in stadiile III sau IV; in aceste cazuri se foloseste doarIradierea externa cu focalizare centrala dupa ce s-a administrat o doza de 5000 razi initial pe intreg campul (plus iradierea externa a gg. inghinali).In cazul tumorilor localizate in proximitatea in-troitului se practica vulvectomia radicala cu ablatia pana in tesut sanatos la nivel ginal si limfa-denectomie.
Pentru tumorile localizate in 1/3 superioara a ginului in stadiile I si II se practica histerectomie totala cu ginectomie, mai ales la pacientele tinere, urmata imediat de grefa cu piele libera despicata, in majoritatea cazurilor ansate (stadiul IVa) se impune pelviectomie, incluzand extirparea cii urinare (pelviectomie anterioara) sau/si a rectului (pelviectomie posterioara). Pelviectomia totala se practica in cazul recidivelor locale dupa radioterapie. Initial tumorile recidiveaza local (ca si in cazul cancerului de rect sau vul) dar in acelasi timp exista cu siguranta si metastaze la distanta. Nu s-a dovedit eficienta chimioterapiei in aceste neoplazii desi se incearca si in prezent multiple scheme (Bleomicina, 5-FU, Dacinomicina). in stadiile IVb se poate utiliza radioterapia paliati antiinflamatorie si antialgica.
Supravietuirea la 5 ani este de aproximativ 45% si depinde de stadiul bolii in momentul diagnosticului.

Adenocarcinomul cu celule clare
Adenocarcinomul cu celule clare a fost mai frecvent incepind cu anul 1970 odata cu folosirea dietilstilbestrolului de catre femeile gravide. Nu s-a putut insa demonstra relatia certa de cauzalitate.


Tratament

Tratamentul acestei forme de cancer vulr este similar cu al carcinomului spinocelular, tinand insa cont de rsta tanara a acestor paciente. Aceste tumori se incadreaza in stadiaiizarea O mai sus mentionata. in momentul diagnosticarii, 80% din cazuri sunt in stadiul I sau II. in general, rata supravietuirii depinde de stadiul bolii la diagnosticare (93% in stadiul I, 75% in stadiul II, 37% in stadiul lll)._In cazul acestor tumori interventia chirurgicala este prima modalitate terapeutica care trebuie luata in discutie. Pentru stadiul I si stadiul II precoce se practica histerectomie totala cu ginectomie totala sau partiala, limfadenectomie pelvina si grefa -ginala cu piele libera despicata. in majoritatea cazurilor orele se conser. in plus, se incearca pastrarea potentialului reproductiv al femeilor cu leziuni ginale de dimensiuni mici prin folosirea iradierii tumorale locale cu protejarea concomitenta a orelor. intrucat metastazele gg. pot apare inca din stadiile incipiente ale bolii, limfadenectomia pelvina retroperitoneala se impune chiar inaintea terapiei tumorii primare.In general excizia tumorii primare se face inaintea inceperii tratamentului iradiant pentru a creste eficienta locala. Studiile arata ca supravietuirea pacientelor cu tumori mici, care au fost tratate prin excizie locala urmata de iradiere locala, este abila cu a celor la care s-a realizat terapia conventionala mutilanta. Cazurile care se preteaza la excizie locala si radioterapie sunt cele cu tumori sub 2 cm si mai ales cu aspect histologic glandular tubulochistic. Dupa excizia locala larga se practica laparatomie cu recoltare de biopsie gg. pentru obiectirea extensiei bolii. in cazul tumorilor de dimensiuni mari se poate realiza radioterapie pelvina externa in asociere cu imte radioactive intraginale.
Interventiile chirurgicale de amploare pot da rezultate bune, dar in prezent se prefera a fi facute doar in cazurile recurentelor dupa iradierea initiala. Simpla excizie locala ginala ca singura terapie nu se indica nici in cazul tumorilor mici, deoarece recurentele sunt frecvente.

Supravietuire
Exista mai multi factori care influenteaza prognosticul pacientelor cu adenocarcinom cu celule clare. Pe primul loc se situeaza stadiul bolii in momentul instituirii tratamentului, supravietuirea la 5 ani fiind de 95% in stadiul I, 81% in stadiul II si doar 40% in stadiul IV.
Varsta pacientelor: au prognostic mai bun pacientele peste 20 de ani ativ cu cele sub 20 de ani. Diferenta se asociaza si cu frecventa mai mare la pacientele mai in rsta, a aspectului tubulochistic al acinilor glandulari, care are un prognostic mult mai bun ca alte forme histologice.
Dimensiunea tumorii: cu cat tumora este mai mare si inzia in profunzime mai accentuata prognosticul este mai prost. Daca gg. limfatici regionali nu sunt indati prognosticul este foarte bun, acest lucru fiind asociat, in general, cu o dimensiune tumorala redusa si o leziune tubulochistica mai superficiala.
Metastazarea acestor neoplasme se face pe cale limfatica si sangvina, metastazele gg. aparand in circa 1/6 din cazuri. in functie de aparitia recidivelor tumorale si de localizarea lor se poate practica excizia lor chirurgicala sau radioterapie externa pe zone largi. Chimioterapia se poate incerca in cazul metastazelor multiple la distanta, folosind Cisplatin 75-l00 mg/m timp de 3-5 zile in perfuzie continua sau 5-FU, 1 g/m2 la fiecare 3-4 saptamani. Din pacate insa nici o schema terapeutica nu si-a demonstrat eficienta in aceste cazuri. Urmarirea acestor paciente trebuie facuta pe termen lung deoarece s-au semnalat recidive si la interl de 19 ani de la tratamentul primar, mai ales la nivelul plamanilor si gg. supraclaviculari.


Melanomul malign

Melanoamele ginale sunt tumori rare care apar in general la paciente peste 60 de ani. Tendinta lor este spre inzivitate crescuta la nivelul ginului, iar din punct de vedere histologic sunt similare melanoamelor cu alte localizari, inclusiv vulr. Prognosticul melanomului ginal este mai prost decat al celui vulr.


Tratament

Tratamentul este in general chirurgical cu excizie larga la nivelul ginului si limfadenectomie pelvina sau/si inghinofemurala. Tratamentul adju-nt radioterapeutic si chimioterapia pot fi luate in considerare.


Supravietuirea

Recidivele locale sunt frecvente si afectiunea este in general letala. Prognosticul este mai bun la pacientele cu rsta mai inaintata si in cazul tumorilor sub 3 cm in diametru.



Tipareste Trimite prin email

Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2020 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor


  Sectiuni Patologia chirurgicala ginecologica:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai