1. Forma comuna a fost descrisa anterior. Este intalnita la tineri. Durerea debuteaza brusc si este localizata in fosa iliaca dreapta. Este precedata de inapetenta si, uneori, de jena sau chiar dureri in epigastru. Constipatia, greturile,
varsaturile si sindromul febril sunt prezente. Starea generala este putin alterata si se deterioreaza la aparitia perito-nitei.
2. Forma toxica a peritonitei septice difuze. Gravitatea apendicitei acute creste odata cu intarzierea diagnosticului si cu instituirea tardiva a tratamentului chirurgical. Infectiile cu germeni foarte virulenti determina apendicite acute gra, cu soc toxic grav de la inceput. Sunt intalnite mai frecnt la copil si la adultii tarati. Debutul este acut si starea generala a bolnavului se agraaza in cateva ore. Bolnavul este socat, adinamic, cu facies teros. Se produce o deshidratare rapida prin
varsaturi abundente chiar sanghinolente si prin scaune diareice frecnte. Pulsul este tahicardie si abia perceptibil, disociat de temperatura (hipotermie). Diagnosticul este dificil datorita simptomatologiei abdominale reduse.
3. Forma subacuta. Simptomele clinice prezente sunt mai atenuate decat in apendicita acuta, apar entual perioade de exacerbare si remisiune a durerilor. Clinic, constatam prezenta durerilor in punctele apendiculare, dar fara aparare musculara. Manevra Rovsing si palparea cu coapsa in hiper-extensie (atarnand la marginea patului) produc dureri in fosa iliaca dreapta. Se va repeta examenul obiectiv dupa un scurt interval de timp in care bolnavul nu utilizeaza absolut nici o medicatie anal-getica.
4. Peritonita apendiculara primitiva
a) purulenta: este o peritonita generalizata, cu debut brutal, cu alterarea starii generale,
febra mare, varsaturi, contractura abdominala difuza, dar mai intensa in fosa iliaca dreapta.
b) septica difuza: starea generala este alterata: varsaturile sunt mai rar prezente;
diareea este frecnta. Abdomenul este usor meteorizat, si in fosa iliaca dreapta se deceleaza defensa musculara.
Forme dupa evolutie
Bolnavii cu apendicita acuta perforata asteapta de 2,5 ori mai mult timp pentru a se prezenta la medic si de aceea sunt in mare parte responsabili de evolutia bolii, mai ales ca sunt de obicei operati foarte repede, imediat dupa internare (45).
. peritonita apendiculara localizata cu plastron (blocul apendicular);
. peritonita apendiculara generalizata secundar poate aa o forma progresiv difuza (dupa dureri si aparare localizata in fosa iliaca dreapta urmeaza contractura abdominala generalizata) sau peritonita in doi si trei timpi la care survine o scurta faza intermediara de liniste urmata de generalizarea durerilor.
Prezentarea tardiva a bolnavului cu apendicita acuta in fazele complicate si avansate ale bolii ingreuneaza mult diagnosticul. Peritonita acuta difuza cu debut brusc poate fi determinata si de perforatia ulceroasa, culara sau a unui piosal-pinx. Diagnosticul diferential cu
ulcerul perforat este ajutat de anamneza corecta care releva suferinta ulceroasa che, sau un puseu recent dureros epi-gastric, sau debutul unei dureri epigastrice intense (lovitura de cutit) urmata de coborarea si generalizarea durerii abdominale, dar predominent in firida parieto-colica dreapta. Uneori diagnosticul diferential este transat si elucidat de prezenta pneumo-peritoneului, la radiografia abdominala pe gol, care este mult mai frecnt in ulcerul perforat decat in apendicita perforata. In incertitudinea de diagnostic etiologic al unei dureri abdominale intense cu aparare (contractura musculara) se recomanda efectuarea unei interntii de celiotomie in fosa iliaca dreapta. Prezenta lichidului bilios in peritoneu si a unui apendic normal sau usor congestionat evoca un
ulcer perforat si necesitatea unei laparotomii mediane; incizia din fosa iliaca dreapta se va utiliza pentru plasarea unui tub de dren in Douglas care are un rol benefic ulterior.
Complicatiile generale gra ca septicemia cu bacilus funduliformis,
abcesele hepatice multiple urmate de pilefleblita sunt diagnosticate pe baza prezentei hepatomegaliei fara icter, cu hiperleuco-citoza si a constatarii la ecografie si scintigrafie a localizarilor hepatice.
