mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Reglarea neuroendocrina si afectiunile hipofizei anterioare si ale hipotalamusului
Index » Endocrinologie si metabolism » Reglarea neuroendocrina si afectiunile hipofizei anterioare si ale hipotalamusului
» Prolactina

Prolactina


Share





FIZIOLOGIE Celulele lactotrope constituie 15-20% din glanda hipofizara normala, crescand pana la 70% in timpul graditatii. Aceste celule prezinta multe caracteristici electrice asemanatoare neuronilor. Genaprolactinei, aflata pe cromozomul 6, codifica o molecula precursoare, cu dimensiuni mai mari decat hormonul circulant. Forma predominanta a hormonului prelucrat contine 198 aminoacizi (23.000 greutate moleculara), care alcatuiesc un singur lant polipeptidic, in care exista trei legaturi disulfurice. Formele de prolactina cu greutate moleculara mai mare reprezinta dimeri, polimeri, agregate si specii de proteine de transport. Ele pot fi prezente in cantitati mici in circulatie la persoanele normale si in cantitati crescute la pacientii cu adenom hipofizar. Aceste molecule au actitate biologica si imunologica variabila, dar, in general, scazuta. Rolul fragmentelor de prolactina si a formelor glicozilate ramane de silit.
Prolactina este esentiala pentru lactatie. Receptorii pentru prolactina sunt membri ai familiei receptorilor citokinici si se gasesc la om la nivelul glandei mamare, gonadelor, ficatului, rinichiului si glandelor suprarenale ( modulul 327). Prolactina determina cancerul mamar la rozatoare, la om neputand fi silita o legatura similara ( modulul 91). A fost sugerat un posibil rol al prolactinei in modularea imuna.



In timpul sarcinii, cresterea productiei de estrogeni stimuleaza dezvoltarea si replicarea celulelor lactotrope hipofizare si determina cresterea sintezei de prolactina. Hipofiza isi dubleaza dimensiunile in timpul sarcinii, revenind apoi la normal dupa nastere. in sarcina, prolactina pregateste glandele mamare pentru alaptare. Nivelul crescut de estrogeni inhiba actiunea prolactinei asupra glandelor mamare, astfel incat lactatia nu poate incepe decat dupa scaderea estrogenilor, care se produce postpartum. Nivelul prolactinei creste si in organismul fatului incepand din saptamana 25, probabil datorita transferului de estrogeni materni si stimularii hipofizei fetale. Nivelul prolactinei scade insa rapid dupa nastere, atingand nivelul minim la 2-4 saptamani dupa nastere. Concentratii mari de prolactina sunt prezente in lichidul amniotic, avand probabil origine uterina si placentara. Semnificatia functionala a acestei prolactine nu este cunoscuta.
In conditii normale, secretia de prolactina de catre hipofiza anterioara este controlata de hipotalamus. Distrugerea hipota-lamusului sau sectionarea tijei hipofizare creste secretia de prolactina si concentratia sa serica. Eliberarea de prolactina din celulele hipofizare dupa sectionarea tijei hipofizare necesita la animale, secretia autocrina a peptidului intestinal vasoactiv (VIP) de catre celulele pituitare. Factorul major hipotalamic inhibitor al prolactinei este dopamina, dar factorii peptidici inhibitori, cum ar fi endotelina si calcitonina, pot avea si ei un rol. Nucleii arcuat si paraventricular ai hipotalamusului produc dopamina; aceasta ajunge prin axoni la terminatiile nervoase din eminenta mediana, de unde este eliberata in circulatia porta (sistemul dopaminic tuberoinfundibular) si ajunge la nivelul hipofizei anterioare, unde inhiba eliberarea prolactinei prin intermediul receptorilor D2 hipofizari (receptori dopaminergici, legati de adenilatciclaza). De asemenea, dopamina poate avea o actiune si la nivelul hipofizei posterioare. Administrarea intravenoasa a dopaminei (2 [ig/min/kg corp) sau ingestia orala de precursori (levodopa) sau de antagonisti (bromocriptina) ai dopaminei inhiba eliberarea prolactinei si, eventual, inhiba proliferarea celulelor lactotrope si sinteza prolactinei. Cresterea prolactinei sanguine mareste sinteza hipotalamica de dopamina, care, in schimb, inhiba partial eliberarea prolactinei printr-o bucla "scurta\" de feedback.
Cresterea prolactinei din timpul suptului, somnului, stress-ului si dupa administrarea de estrogeni pare sa necesite un factor eliberator al prolactinei, care nu a fost conngator identificat. Desi TRH este, de asemenea, un stimulator potent al eliberarii prolactinei, TSH si prolactina se afla sub control independent in cele mai multe circumstante; lactatia nu conduce la cresteri al TSH si hipotiroidismul primar poate sau nu sa determine exces prolactinic. Antagonistii serotoninici, cum ar fi metyser-gidul, inhiba cresterea prolactinei, determinata de supt sau estrogen-indusa, dar secretia prolactinica de repaus este independenta de serotonina. Antagonistii opioidelor, cum ar fi naloxona, blocheaza eliberarea de prolactina dupa stress, supt si administrarea de estrogeni, acest fapt sugerand rolul opioidelor endogene, iar morfina stimuleaza eliberarea prolactinei. Totusi, secretia bazala de prolactina nu este influentata de antagonistii opioidelor. La indidul normal si la femeile insarcinate, cresterea brusca a prolactinei se produce la o ora postpradial, dar aceasta crestere nu apare la pacientii cu prolactinoame. Mecanismul este necunoscut.



HIPERPROLACTINEMIA
Caracteristici clinice Excesul de prolactina (hiperprolactinemia) poate avea mai multe cauze, este adesea asociat cu hipogonadismul si/sau galactoreea si poate indica prezenta unui adenom hipofizar sau a unei afectiuni hipotalamice. 10-40% dintre femeile cu amenoree au hiperprolactinemie si circa 30% dintre femeile cu amenoree si galactoree au tumori hipofizare secretante de prolactina.
Hipogonadismul asociat cu hiperprolactinemia pare sa se datoreze inhibarii eliberarii hipotalamice de LHRH, care determina o scadere a secretiei LH si FSH. Acest hipogonadism functional poate fi prit partial ca un mecanism fiziologic util, prin care alaptarea scade fertilitatea si intarzie reaparitia menstruatiilor. In general, cu cat este mai crescut nivelul prolactinei plasmatice, cu atat este mai probabila prezenta deficitului estrogenic si amenoreei. Marea variabilitate a manifestarilor clinice, in ciuda unor grade similare de hiperprolactinemie, se datoreaza, cel mai probabil, bioactitatii diferite a formelor anormale de prolactina produse de tumori. Hiperprolactinemia la femei determina si aparitia unor cicluri menstruale neregulate sau infertilitate in pofida unor menstre regulate, din cauza scurtarii fazei luteale. Excesul de prolactina la barbati poate determina scaderea libido-ului, impotenta si infertilitate. In unele studii, 8% din barbatii impotenti si 5% din cei infertili au hiperprolactinemie. Prin cresterea prolactinei, nivelele de LH si FSH la barbati scad, iar testosteronul seric este deseori diminuat.
Galactoreea, definita ca productia de lapte in afara perioadei postpartum, este prezenta la 30-90% dintre femeile cu hiperprolactinemie ( modulul 338). Aceste variatii ale incidentei reflecta partial diferentele in inspectarea acesteia de catre clinicieni. Galactoreea poate aparea fara hiperprolactinemie, in special la femeile multipare. Totusi, galactoreea este deseori datorata excesului de prolactina; cand galactoreea este asociata cu amenoree, hiperprolactinemia este prezenta in 75% din cazuri. Hiperprolactinemia la barbati determina rar ginecomastie sau galactoree ( modulul 338).
Diagnostic diferential Excesul de prolactina poate fi consecinta mai multor cauze (elul 328-2) si rezulta prin mai multe mecanisme: (1) productie autonoma (adenoame pituitare); (2) scaderea dopaminei sau a actitatii inhibitorii a dopaminei (de exemplu, datorata unor afectiuni hipotalamice sau unor medicamente care inhiba sinteza dopaminei, eliberarea sau actiunea acesteia); (3) stimuli care depasesc actiunea inhibitorie normala a dopaminei (exemplu: estrogenii, posibil hipotiroidia) si (4) scaderea clearance-ului prolactinei (insuficienta renala). Nici un test nu poate diferentia cauzele fiziologice de cele farmacologice sau patologice ale hiperprolactinemiei.
Concentratia de prolactina este usor crescuta (


Tipareste Trimite prin email



loading...






Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2020 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor


  Sectiuni Endocrinologie si metabolism:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai