Chirurgie

Ingrijirea preoperatorie a bolnavului chirurgical

1. Explorarea paraclinică Pregătirea pentru operaţie a bolnavului este diferenţiată în funcţie de felul bolii, stadiul ei de evoluţie, afecţiunile asociate, starea generală a organismului ş.a. Examinarea bolnavului trebuie începută cu explorarea clinică şi paraclinică pentru a se putea stabili diagnosticul de certitudine. ...
[ continuare ]

Socul

1. Tipuri de şoc, tabloul clinic Şocul este un sindrom fiziopatologic sever caracterizat prin scăderea fluxului tisular de sânge oxigenat sub nivelul critic desfăşurării normale a proceselor metabolice celulare. Greşeala cea mai mare şi frecventă în terapia şocului este neânţelegerea evoluţiei sale fizice, stadiale, de şoc comp ...
[ continuare ]

Politraumatismele

Politraumatismele reprezintă stări acute severe survenite în urma unor accidente de natură mecanică, termică sau electrică şi caracterizate prin leziuni multiple ce afectează organe, aparate, sisteme sau regiuni diferite (cel puţin două) ale organismului. Politraumatismele reprezintă aproximativ 50% din totalul traumatismelor. După sta ...
[ continuare ]

Traumatisme abdominale

1. Definiţie şi clasificare Traumatismele abdominale reprezintă leziuni ale viscerelor abdominale sau ale pereţilor abdominali produse de agenţi traumatici. Traumatismele abdominale pot fi: a) contuzii, când tegumentul rămâne intact; b) plăgi, când tegumentul este rupt. Plăgile pot fi: - nepenetrante, când nu pătrund în cavitatea peritoneal ...
[ continuare ]

Traumatisme toracice

1. Clasificarea traumatismelot toracice Traumatismele toracice reprezintă leziuni la nivelul cutiei toracice şi a viscerelor din interiorul acesteia, cauzate de un agent traumatic. Pentru o conduită corectă în leziunile toracice traumatice este necesar să fie cunoscute variantele posibile de leziuni anatomice, mecanismele patogenice şi tulburările fiziopato ...
[ continuare ]

Traumatisme cranio-cerebrale acute

1. Clasificare Traumatismele cranio-cerebrale sunt leziuni posttraumatice asupra extremităţii cefalice cu interesare, atât a conţinutului (creier, nervi, dura mater) cât şi a conţinătorului (scalp, craniu). Traumatismele sunt penetrante când trec de dura mater. Gravitatea lor depinde în primul rând de gravitatea leziunilor cerebrale. 1. Leziunile traumatice ale ...
[ continuare ]

Degeraturile

Degerăturile sunt leziuni tisulare produse de acţiunea frigului. Etiologie. Degerăturile se produc pe părţile descoperite al corpului (nas, obraji, urechi) sau la extremităţile mâinilor şi piciorelor. După condiţiile de apariţie se pot intâlni două situaţii: a) frigul puternic însoţit de vânt produce degerături pe p ...
[ continuare ]

Arsurile

Arsurile reprezintă leziuni ale pielii şi mucoaselor produse de căldură. Gravitatea unei arsuri depinde de suprafaţa corporală arsă şi de profunzimea arsurii. Suprafaţa arsă se exprimă în procente din suprafaţa corporală totală. Pentru necesităţi practice se foloseşte schema de calcul a lui Wallace denumită ...
[ continuare ]

Tumori - conduita si principii de tratament

Tratamentul bolii canceroase este complex şi trebuie individualizat în funcţie de localizarea procesului malign, gradul de extindere, forma clinică evolutivă şi terenul biologic al bolnavului. Stabilirea precoce a diagnosticului de neoplasm constituie o condiţie esenţială pentru eficienţa terapiei.Pentru stabilirea strategiei complexe de tratament se ...
[ continuare ]

Diagnosticul tumorilor maligne

De cele mai multe ori evoluţia neoplasmului rămâne nesimptomatică o bună perioadă de timp. Uneori, singura manifestare clinică va fi prezenţa formaţiunii tumorale, accesibilă palpării. Alteori simptomele de debut sunt produse de dezvoltarea metastazelor, neoplasmul primar rămânând în continuare "mut" din punct de vedere clinic. În general, c ...
[ continuare ]

Tumori - caractere de malignitate

Celula malignă provine dinr-o celulă normală care şi-a pierdut capacitatea de control al proliferării. După transformarea malignă, celulele proliferează excesiv şi anarhic, scăpate de sub influenţa factorilor care controlează diviziunea şi multiplicarea normală. De aceea, tumora se comportă ca un ţesut autonom fa# ...
[ continuare ]

Clasificarea tumorilor

După caracterul biologic (al evoluţiei), se disting: - tumori benigne la care multiplicarea de celule îşi păstrează capacitatea de diferenţiere, ţesuturile sunt de acelaşi tip. Se caracterizează prin creştere lentă, evoluţie locală, fără invazie în structurile vecine sau la distanţă; de regulă sunt bine de ...
[ continuare ]

Simptomatologia si tratarea plagilor

Producerea unei plăgi este însoţită de: durere, impotenţa funcţională (datorată lezării nervilor, tendoanelor sau ligamentelor), hemoragie, inflamarea ţesuturilor din jur (la început au o culoare roşie dar în contact cu aerul se usucă şi se cicatrizează), febră şi frison. Vindecarea plăgilor se face în trei etape: ...
[ continuare ]

Clasificarea plagilor

Cele mai frecvente tipuri de plăgi întâlnite în practică se pot clasifica: 1. După adâncime: a) plăgi superficiale - interesează doar tegumentul; b) plăgi profunde - interesează şi straturile subaponevrotice. Ele pot fi: - nepenetrante - nu interesează intrarea în altă cavitate anatomică; - penetrante - se pătrunde în altă cav ...
[ continuare ]

Determinarea grupelor sangvine

Determinarea grupelor de sânge din sistemul OAB presupune utilizarea în paralel a două metode: . Metoda Beth - Vincent de determinare a aglutinogenilor; . Metoda Simonin de determinare a aglutininelor. Determinarea concomitentă prin ambele metode este absolut obligatorie pentru a se elimina erorile iar rezultatele obţinute prin ambele metode trebuie să fie în perfectă ...
[ continuare ]

Grupele sangvine

La începutul secolului XX, Landesteiner a descris grupele sangvine de bază, care alcătuiesc sistemul OAB. Eritrocitele umane prezintă la suprafaţă substanţe de natură mucoproteică, ce conferă acestora proprietăţi antigenice, denumite aglutinogene (A şiB). Totodată s-au identificat şi aglutininele corespunzătoare. Acestea ...
[ continuare ]

Clasificarea hemostazelor

Hemostaza reprezintă oprirea spontană sau terapeutică a hemoragiei. Hemostaza spontană se realizează prin mijloace proprii ale organismului. Aceasta este posibil însă numai pentru vase mici (capilare, venule, arteriole). Procesul se desfăşoară în trei faze succesive: o Faza vasculară în care la nivelul vasului lezat se produce o vasoconstric ...
[ continuare ]

Clasificarea hemoragiilor

Clasificarea hemoragiilor se face după mai multe criterii: a) După natura vasului lezat, se diferenţiază: . Hemoragia arterială - sângele are culoarea roşu deschis şi ţâşneşte ritmic; . Hemoragia venoasă - sângele are culoarea roşu închis şi se exteriorizează sub presiune constantă, fără pulsaţii; . Hem ...
[ continuare ]

Injectiile

Injecţiile reprezintă cel mai simplu gest chirurgical efectuat în scop diagnostic sau terapeutic, prin care sunt introduse în circulaţia generală substanţe, folosind alte căi decât cele naturale (digestivă, respiratorie), numite de aceea parenterale. Pentru efectuarea injecţiilor sunt necesare: seringi de unică folosinţă cu capacitate adecv ...
[ continuare ]

Punctiile

Puncţiile reprezintă o manevră chirurgicală prin care se realizează o cale de comunicare, prin intermediul unui ac, între exterior şi o cavitate naturală sau patologică a organismului. După scopul urmărit puncţiile pot fi: a) exploratorii sau de diagnostic, atunci când se urmăreşte certificarea existenţei unei cavită# ...
[ continuare ]

Pagina: [ 1 ] [ 2 ] [ 3 ]

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.
Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor

Alte articole medicale Chirurgie:

Fa-te cunoscut!

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi. Creaza cont si exprima-te

Cauta in site:
Termeni de cautare
Taguri:
mana buze amare

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024