mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Anestezie
Index » Chirurgie » Anestezie
» ANESTEZIA LA BOLNAVI CU RISC CRESCUT

ANESTEZIA LA BOLNAVI CU RISC CRESCUT





Medicul anestezist este obligat sa efectueze examenul preanestezic pentru a cunoaste cat mai bine bolnavul, posibilele complicatii care pot interveni intra- si postoperator, afectiunile asociate bolii de fond. Medicul anestezist trebuie sa asigure securitatea bolnavului intra- si postoperator, de acea pe langa dotarea tehnica si teoretica el trebuie sa anticipeze si posibilele complicatii intraanestezice si postanestezice. De aceea afectiunile asociate bolii de fond trebuie bine cunoscute, ele putand creste riscul operator.
Exista o serie de afectiuni care cresc riscul operator. Dintre acestea cele mai importante sunt:


1. Astmul bronsic
Anestezia la bolnavul astmatic daca este bine condusa de catre medic nu pune probleme deosebite. Riscul mare il pun bolnavii care sunt in criza de astm bronsic si trebuie operati de urgenta. Ei trebuie pregatiti in mod deosebit in preoperator si anume:
- Aerosoli cu izoproterenol 0,4%,

- Miofilin sau eufilin 200-300 mg/la 4ore,


- Alupent 20 mg per os ca bronhodilatator,
- Corticoizi (scad edemul si spasmul bronsiC), H.S.H.C. 100 mg i.v.,
- bolnavul trebuie obligatoriu intubat O.T., ventilat mecanic,
- se vor perfuza cantitati mari de solutii molare, care sunt cele mai expectorante,
- in premedicatie se evita narcoticele si se folosesc atropina, prometazina si barbituricele,
- la trezire se vor evita dozele mari de miostin care da bronhospasm,
- anestezia de electie pentru bolnavii astmatici este ce cu pivot halotan, inductie cu O2 apoi N2O +O2 si halotan.
Bolnavii ce prezinta astm bronsic si nu sunt in criza vor putea primi o anestezie fara risc, cu conditia ca inductia sa fie blanda, sa li se efectueze o premedicatie antialergica, o analgezie buna si sa fie respectat patrulaterul anestezic.


2. Anestezia la batrani


Un bolnav este considerat batran dupa varsta de 65 de ani, cand are loc osificarea ultimului punct de osificare din stern.
Exista bolnavi la care varsta cronologica nu corespunde cu cea biologica. Totusi dupa varsta de 65 de ani apar o serie de modificari mai mult sau mai putin vizibile dar totusi existente:a. Asupra tesutului conjunctiv: atrofia parenchimului, proliferarea tesutului conjunctiv, uzura tisulara, deshidratare.b. Asupra tesutului osos: atrofia mandibulei, osteoporoza, edentatia, rigiditatea cutiei toracice cu calcificari si osificarea cartilajelor.c. Asupra aparatului respirator: emfizem pulmonar, ingustarea bronhiolelor si dilatarea alveolelor, diminuarea respiratiei toracice si amplificarea respiratiei abdominale, scaderea reflexului de tuse, insuficienta respiratori.d. Asupra aparatului cardio-vascular: scaderea volumului sanguin, scaderea hemoglobinei, scaderea hematopoezie, scaderea debitului cardiac, dilatarea cardiaca globala, scaderea timpului de circulatie, ateroscleroza coronariana, cerebrala si renala.e. Asupra metabolismului: scaderea metabolismului.f. Asupra tubului digestiv: scaderea cantitatii de fermenti digestivi, diminuarea peristaltismului intestinal.g. Asupra SNC: hipoxia greu tolerata, hipoxia cerebrala se instaleaza mai rapid dand stari confuzionale si dezorientare, administrarea de scopolamina produce delir si agitatie, atrofie cerebrala si cresterea volumului licidului cerebro-spinal.
Tinand cont de toate aceste modificari se va avea in vedere reducerea dozelor de anestezice la batrani (barbiturice, anestezice, relaxantE). Tiopenthalul si halotanul sunt bine tolerate in anesteziile administrate la batrani. De preferinta unde abordul chirurgical permite se va preferea anestezia loco-regionala si spinala. In postoperator se va asigura o buna oxigenare , o mobilizare precoce, gimnastica respiratori.


3. Anestezia la bolnavii cardiaci
Bolnavii cardiaci necesita repaus, terapia medicamentoasa specifica, indicata de medicul cardiolog (se va cere consult cardiologiC). In urgenta se va practica digitalizarea rapida i.v. asociata cu diuretice cu actiune rapida. Bolnavul va fi monitorizat permanent pentru a-I putea urmarii efectele terapiei si toxicitatea digitalei (bradicardie, extrasistole ventriculare, bloc atrio-ventricular, etc,).
Se va efectua o sedare corespunzatoare, o inductie blanda, o mentinere care sa nu modifice hemodinamica, o ventilatie adecvata. Cardiopatia cronica ischemica frecvent asociata bolii e fond la multi bolnavi care sunt sau nu in tratament nu necesita o pregatire deosebita in preoperator. Bolnavului I se vor administra coronarodilatatoare, se calmeaza anxietatea. Se evita hipoxia si cresterea brusca tensiunii.
Insuficienta coronariana favorizeaza scaderea fluxului sanguin coronarian, in cadrul hipotensiunii arteriale putand face aparitia ischemiei miocardice si a insuficientei cardiace.
Aritmiile.
Se va trata cauza lor, se va asigura o buna oxigenare. Flutterul si fibrilatia atriala vor necesita digitalizare. Tahicardia sau extrasistolele ventriculare necesita tratament specific plus administrare de xilina 1%.
Bradicardia necesita administrare de O2 si atropina.
Ca anestezice folosite in A.G: protoxidul de azot este cel ami putin cardio toxic. Inductia este efectuata cu N2O/O2 in proportie de 3/1 cu miorelaxant pentru I.O.T. mentinera se face cu N2O/O2, fentanyl, miorelaxant. Sevofluranul si Isofluranul este indicat ca substanta anestezica inhalatorie. Se va evita hiopxia. Se va sigura concentratii de peste 30% O2 in aerul alveolar pentru a obtine un PaO2 normal intr- si postanestezie. In posoperator se va asigura o buna oxigenare a bolnavului si o mobilizare precoce.


4. Anestezia la bolnavii hepatici


Bolnavii cu ciroza hepatica, cu hepatita acuta, inter, insuficienta hepatica, prezinta tulburari metabolice si functionale care se pot agrava atat in timpul anesteziei cat si postoperator.

Pregatirea preoperatorie necesita:


- repaus la pat a bolnavului,

- dieta hipoproteica,


- aport energetic parenteral (glucoza, vitamina K),

- corectarea dezechilibrelor metabolice,


- trofice hepatice (arginina, aspatoforT),

- corectarea anemiei, sindroamelor hemoragice.


Anestezia trebuie sa fie cat mai putin toxica, se vor folosi anestezice cu eliminare renale si nu hepatica, se va evita hipotensiunea, hipoxia si hipercarbia. Majoritatea substantelor anestezice deprima fluxul sanguin hepatic direct proportional cu profunzimea anesteziei. Se incrimineaza halotanul ca toxic hepatic, dar acesta daca se repeta in mai multe anestezii.
Bolnavul cu leziuni hepatice grave au sensibilitate la opiacee si anestezice locale. Plegomasinul este contraindicat deoarece produce icterul colestatic. In premedicatie este indicat sa se administreze barbiturice cu actiune lunga si eliminare renala. Cele mai indicate anestezice generale la bolnavii hepatici sunt A.G. cu metoxifluran si neuroleptanestezia in concentratii scazute cu intubatie traheala si respiratie controlata. La intubatie se folosesc succinilicolina iar in mentinere se folosesc miorelaxante cu eliminare renala tip gallaminia (relaxant competitiV) care pot scadea cantitatea de analgetic (fentanyl, pentraN).
In postoperator se va face profilaxia encefalitei hepatice, a tulburarilor acidi-bazice si electrolitice, renale, infectioase.


5. Anestezia la diabetici
In diabet exista tulburari metabolice majore. Acesti bolnavi au tulburari in metaboismul glucidic si lipidic care produce:
- acidoza metabolica cu hiperventilatie,

- pierdere de Na si apa extracelular,


- deshidratare cu insuficienta circulatorie,

- hiperglicemie cu poliurie  sete.


Exista o serie de substante anestezice si tehnici anestezici care influenteaza aceste tulburari metabolice si le accentueaza:

- metoxifluranul,


- servofluranul,

- tiopenthalul,


- neuroleptanestezia,

- protoxidul de azot,


- anestezia spinala,

- anestezia locala.


La consultul anestezic se vor evalua valorile glicemiei, glicozuriei si acetonuria. Se va intreba bolnavul daca i se administreaza insulina, ce fel de insulina, doza, intervalul e timp. In caz ca nu s-a cunoscut cu diabet si aceasta este in debut se va cere consultul medicului diabetolog, i se va stabili regimul s doza de insulina inainte de i se face interventia chirurgicala.
Pre- si postoperator i se va administra doar insulina cristalina hidrosolubila cu durata de actiune de 4-6 ore. Glucidele ce i se administreaza bolnavului vor fi glucoza i.v. la care se asociaza insulina 1 unitate pentru 2 g glucoza. Nu se va administra insulina in cantitate prea mare pentru a se ajunge la hipoglicemie ci este indicat ca bolnavul sa fie usor hipergilcemic. In interventiile de urgenta in absenta cetonuriei se administreaza 100 g glucoza cu 25 u. insulina. La bolnavii cu valori usor crescute ale glicemiei in preoperator nu se va administra insulina. In postoperator se va repeta glicemia si in functie de valorile ei i se va stabili doza de insulina sau nu.
Semnele de hipoglicemie i.o. sunt:

- paloare,


- transpiratie,

- tahicardie,


- midriaza,

- globii oculari normotoni.


Cand se suspecteaza o modificare de hipoglicemie i.o. se va repeta glicemia i.o. de cate ori este nevoie (glicemia se recolteaza cand bolnavul este perfuzat cu ser fiziologiC).


6. Anestezie la bolnavii obezi
Bolnavul obez sau supraponderal este considerat un om bolnav. De ce¬ ? Pentru ca obezitatea este asociata cu insuficienta respiratorie, cu coronaropatii, cu afectiuni biliare, etc. Riscul anestezic la bolnavul obez este cel cardio-pulmonar:
- scade capacitatea reziduala,

- hipertensiune pulmonara,


- hipoxia si hipercapnea apar mai frecvent,

- creste debitul cardiac,


- insuficienta cardiaca globala,

- insuficienta miocardica.


Daca interventia chirurgicala este programata, se amana bolnavul pentru cateva zile pentru o dieta specifica si exercitii respiratorii.
Tehnica cea mai preferata pentru aceste persoane este anestezia peridurala simpla sau cu cateter continuu. Medicatia preanestezica va fi cea obisnuita dar cu doze pentru un adult cu greutate medie de aceeasi inaltime. Intubatia de obicei este dificila, la fel ca si ventilatia pe masca. Pentru anestezie se folosesc tehnicile inhalatorii completate cu anestezice intravenoase. Se pot folosi curare care trebuie decurarizate. Trezirea este de obicei mai lenta. In postoperator e posibil sa fie necesara asistarea respiratiei.


7. Anestezia la hipertiroidieni


Formele severe pot sa prezinte:

- insuficienta cardiaca,


- fibrilatie atriala,

- metabolism crescut.


Pregatirea preoperatorie.
Se administreaza sedative, substante antitiroidiene, digitala in caz ca exista fenomene de insuficienta cardiaca.






Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor