Cand medicul anestezist stabileste tehnica anestezica pentru fiecare bolnav, trebuie sa cunoasca avantajele pe care le prezinta tehnica aleasa contra dezavantajelor aceleasi tehnici. Intotdeauna avantajele trebuie sa primeze fata de dezavantaje. Sigur fiecare tehnica prezinta si riscul respectiv. Oricare tehnica aleasa de medicul anestezist trebuie sa prezinte o anumita securitate bolnavului. El trebuie in caz ca intervin complicatii sa le cunoasca, sa le previna si sa rezolve in cel mai favorabil mod. Totusi, independent de dorinta noastra complicatii intra- si postanestezice survin.
A. Complicatii respiratorii:a. Obstructia cailor respiratorii care poate fi:
- completa
- partiala.
In acest caz efortul respirator creste, volumul curent se diminua, respiratia devine zgomotoasa, extremitatile cianotice. Obstructia respiratorie poate fi produsa prin:
- varsaturi,
- regurgitari,
- laringospasm,
- bronhospasm..
Varsatura si regurgitatia.
Exista unii factori anestezici predispozanti:
- hipooxia,
- iritarea orofaringiana prin pipa prea mare, prin sonda de aspiratie, laringoscop.
Regurgitatia.
Este trecerea pasiva a lichidelor din stomac, prin sfincterele esofagiene relaxate, in faringe. Ea se produce cand bolnavul este asezat in Trendelemburg, cand cardia este ineficace, cand reflexele faringiene sunt absente, cand exista leziuni faringiene sau cand
stomacul este plin cu lichide hipertone. Varsatura.
Cauze anestezice de producere a varsaturii:
- ventilatia cu presiune intermitenta pozitiva inaintea intubatiei (de obicei la bolnavul relaxat musculaR),
- pozitia Trandelenburg care creste presiunea intraabdominala,
- intubatia accidentala a esofagului,
- laringoscopia cu inchiderea exagerata a muschiului crico-faringian,
- fasciculatiile dupa administrarea de succinilcolina.
Varsatura si regurgitatiile produc riscuri intra- si postanestezice:
- hipoxie si anoxie, prin
obstructia cailor respiratorii sau prin
spasm laringian,
- sindromul Mendelson (1946) sau bronhoalveolita clinica prin aspiratie de lichid gastric acid,
- complicatii postoperatorii: pneumonie, bronhopne-umonie, atelectazie, abces pulmonar, etc.
Pentru prevenirea varsaturii si a regurgitarii exista o serie de masuri:
- nu se va efectua anestezie la bolnavi cu stomacul plin, numai dupa evacuarea acestuia.(exceptia urgenteloR),
- montarea sondei gastrice inaintea anesteziei,
- pozitie laterala in postoperator,
- sonda cu balonas in timpul anesteziei.
Laringospasmul: reprezinta adductia partiala sau completa a corzilor vocale. Acesta se poate produce prin:
- corp strain la nivelul corzilor vocale (mucus, sange, varsatura, laringoscoP),
- substante iritante locale,
- anestezie superficiala (reflexe prin tractiuni viscerale dureroasE),
- hipoxia, tiopentalul.
Tratamentul larigospasmului
1. Profilactic:
. anestezia locala faringolaringiana cu
spray sau xilina 4%,
. scaderea secretiilor cu atropina in premedicatie,
. evitarea anesteziei superficiale,
. inductie corecta,
. dotarea cu aparatura e resuscitare si intubare la orice anestezie.
2. Curativ:
. eliminarea cauzei (daca mai este cazuL),
. administrarea halotanului (bronhodilatatoR),
. aprofundarea anesteziei (daca survine in timpul chirurgicaL),
. administrarea oxigenului pe masca (cu presiune pozitivA),
. intubatia oro-traheala,
. traheostomie (in caz de urgenta majorA).
Edemul glotic
Apare in regiunea subglotica favorizat de traumatismul local produs de intubatia traheala mai dificila sau infectii cervicale ale parenchimului bucal. El produce obstructie respiratorie. Poate fi prevenit prin:
- anestezie locala faringo-laringo-traheala,
- intubatie blanda atraumatica.
Apare mai fervent la copii intre 2-5 ani.
Tratament:
- administrare de corticoizi,
- oxigenoterapie,
- in cazuri extreme traheostomie.
Bronhospasmul
Reprezinta
spasmul muschilor intrinseci ai bronhiolelor. Se produce la bolnavi care prezinta
astm bronsic, bronsite cronice sau tabagice, alergii, anestezie superficiala.
Profialxia:
- anestezie profunda,
- antialergice si antimastocitare,
- aerosoli preoperator.
Tratament:
- inlaturarea cauzei,
- succinilcoilna si intubatie traheala,
- inductie blanda,
- administrarea de hemisuccinat de hidrocortizon,
- administrare de bronhodilatatoare (miofiliN),
- administrare de spray (BeroteC)
Atelectazia postoperatorie sau postanestezica
Este obstructia completa a cailor respiratorii cu resorbtia distala a gazelor. Ea prezinta semne de hipoxie cu tahicardie, cianoza, tahipnee, transpiratii, agitatie, limitarea miscarilor cutiei toracice, absenta sau diminuarea murmurului vezicular. Radiologic: devierea traheei de parte colabata, ingustarea spatiilor intercostale. Se produce prin lipsa respiratiilor profunde cu modificari in
tensiunea suprafetelor alveolare datorita alterarii surfactantului.
Tratament:
- hiperventilatie,
- oxigenoterapie,
- tuse artificiala provocata,
- infiltratie intercostala cu xilina,
- tapotajul regiunii toracice,
- aerosoil cu bronhodilatatoare,
- tratamentul cu antimastocitare,
- bronhoscopie,
- gimnastica respiratorie.
Retentia bioxidului de carbon
Are la baza mai multe cauze:
- hipoventilatia din cauza anestezica prin supradozaj de substante anesetzice,
- epuizarea calcei sodate,
- cresterea spatiului mort (anestezie prelungita pe masca la copiI).
Efectele hipercapneei:a. asupra sistemului nervos central:
- creste fluxul sanguin,
- somnolenta,
- creste presiunea lichidului cefalorarahidian.b. asupra sistemului nervos vegetativ:
- cresc catecolaminele circulante,
- scade activitatea parasimpatica.c. asupra respiratiei:
- curba de disocierea oxihemoglobinei este deviata spre dreapta (efect BahR).d. asupra hemodinamici:
- efect depresor asupra miocardului, scade debitul cardiac,
-
aritmii cardiace fibrilatie ventriculara,
- vasoconstrictie prin efect central si vasodilatatie prin efect periferic.e. asupra biochimiei:
- acidoza respiratorie cu scaderea Ph-ului,
- alcaloza metabolica,
- creste K seric.
Hiperventilatia se produce in cursul anesteziei controlate. Ea produce hipocarbia si cresterea pH-ului sanguin. Apare acidoza metabolica compensatorie.
Efectele hipeventilatiei:a. asupra sistemului nervos central:
- scade tensiunea oxigenului cerebral,
- produce vasocontrictie vasculara cerebrala,
- depresiunea formatiunii reticulate ascendente.b. asupra hemodinamicii:
- scade presiunea prin cresterea presiunii intratoracice,
- scade debitul cardiac,
- scade diferenta dintre presiunea partiala a oxigenului alveolar si arterial,
- protejeaza impotriva aritmiei,
- scade calciul ionizat.
Hiperventilatia in anestezie prezinta si unele avantaje:
- mentine o oxigenare bogata,
- produce o alcaloza respiratorie mai sigura decat o acidoza respiratorie,
- micsoreaza dozele de anestezic.
Dezavantaje:
- poate produce supradozaj de gaz anestezic,
- hipotensiune arteriala,
- influenteaza debitul cardiac si fluxul sanguin.
Hipoxia si anoxia
Are mai multe cauze:
- obstructia respiratorie,
- supradozare de substante anestezice,
- supradozare de miorelaxante.
Apneea
Are urmatoarele cauze:
- supradozare de substante anestezice.
- se produce in anestezii prelungite,
- obstructie respiratorie completa,
- inductie cu anestezice inhalatorii iritante,
- hiperventilatie prin respiratie centrala,
- administrare de oxigen la bolnavi cu hipercapnee cronica,
- anoxie severa,
- cresterea presiunii inracraniene.
Tahipneea (respiratia peste 30/minut la adulT)
Cauze:
- anestezie superficiala,
- supradozare de halotan sau eter,
- hipertermia,
- hipoxia,
- socul.
Tratament
- asistarea anestezie,
- aprofundarea anesteziei,
- administrare de analgetic intravenos.
Sughitul
Apare in anestezia superficiala, in cazul stimularii nervului vag, hipercarbiei.
Tratament
- aprofundarea anesteziei,
- respiratiei controlata cu hiperventilatie,
- injectare de analgetice,
- blocajul nervilor frenici,
- golirea stomacului,
- administrare de curare.
B. Complicatii cardio-vascularea. Hipotensiunea arteriala
Este inofensiva daca nu este asociata cu hipovolemie si depresiune miocardica. Cand se asociaza cu afectiuni arteriale cerebrale sau coronariene se iau decizii terapeutice rapide.
Cauzele hipotensiunii arteriale intraoperatorii:
- hemoragia,
- premedicatia prea bogata,
- anestezia prea profunda,
- anestezie de conducere prea inalta,
- inlaturarea hipercarbiei prea rapid,
- absorbtia sanguina a substantelor anestezice locale,
- modificari de postura a bolnavului,
- tractiune pe mezouri,
- infarct miocardic,
- embolie pulmonara si centrala.b. Hipertensiunea arteriala
Cauze:
- administrare de vasopresoare in exces,
- anestezie superficiala dureroasa,
- hipercarbia si asfixia,
- inductie agresiva,
- feocromocitomul,
- tireotoxicoza,
- cresterea presiunii intracraniene.c. Aritmiile
Aritmii supraventriculare:
- tahicardia sinusala,
- bradicardia sinusala,
- tahicardia paroxistica atriala si nodulara,
- fibrilatia si flutterul atrial,
- blocul atrio-ventricular gradul I si II,
- extrasistole atriale.
Toate acestea sunt produse de hipoxie si supradozari anestezice. Tratamentul cauzal si medicamentos (digitala, atrpina, ritmonorM).
Aritmii ventriculare:
- blocul atrio-ventricular complet,
- tahicardia ventriculara,
- extrasistole ventriculare,
- fibrilatia ventriculara.
Tratament:
- evitarea supradozarii anestezice,
- inlaturarea hipoxiei si hipercarbiei,
- medicatie antiaritmica (xilina, beta-blocante,).
Cele mai frecvente aritmii intraoperatorii sunt tahicardia si bradicardia.
Tahicardia: frecventa pulsului peste 90 batai/minut.
Cauze:
- inductia agresiva,
- lipsa analgeziei,
- atropina, gallamina, ketalarul,
- hemoragie intraoperatorie substantiala,
- hipo- si hipercarbia,
- hipertermia,
- tahicardia arteriala paroxistica.
Bradicardia: scaderea frecventei pulsului sub 60 batai/minut.
Cauze:
- stimulare vagala sino-carotidiana,
- anestezice: halotan, fentanyl, sufentanyl,
- succinilcolina, neoserina, digitala,
- hipotermie,
- hipertensiune intracraniana,
- anoxie si depresiune cardiaca.
Tratament: inlaturarea cauzei si atropina.
Embolia gazoasa venoasa, se produce prin patrunderea aerului intravenos in timpul transfuziilor, perfuziilor, explorarii radiografice, pneumoperitoneu. Mecanismul e producere este in formarea unei bule de aer cu blocarea iesirii sangelui din ventricolul drept in artera pulmonara, urmata de stop respirator si apoi cardiac. O cantitate de 200 ml aer intravenos se considera a fi letala. Nu este permis acest accident deoarece perfuziile, transfuziile se urmaresc in permanenta pe parcursul anesteziei. In prezent se folosesc pungi cu solutii perfuzabile care la terminarea continutului pungii nu permit intrarea aerului in sistemul venos. Instalarea emboliei gazoase este anuntata se ascultarea murmurului vezicular care se asculta ca "de roata de moara" pe aria precordiala, iar cordul se asculta cu zgomote metalice "ca un cal care galopeaza pe un pod de lemn" (Schixpuri, 1959).
Tratament:
- asezarea bolnavului in decubit lateral stang cu capul mai jos,
- administrare de oxigen 100% si vaporizoare,
- daca acestia sunt ineficiente se practica toracotomie si se aspira din ventricului drept,
- masaj cardiac si ventilatie artificiala,
- cateter pentru masurarea presiunii venoase centrale (P.V.C.) pe care se aspira aerul.
Flebitele chimice
Sunt accidente provocate de injectarea de substante anestezice iritante pe vene periferice. Ele apar si cand cateterul endovenos tip branula este pastrat timp mai indelungat fara a se injecta pe el substanta anticoagulanta.
Tratament:
- verificarea permanenta a branulei,
- administrare de substante anticoagulante,
- refrigeratie locala,
- unguent heparinat local (HepatorombinA).
C. Complicatii neurologice
Convulsii
Sunt mai frecvente la copii cu febra , stari septice. In aceste cazuri se va evita atropina, temperatura crescuta din sala de operatie. Aparitia lor este semnalata prin fibrilatii in jurul ochilor si gurii.
Tratament:
- oxigenoterapie,
- hipnotic tip tiopenthal,
- miorelaxante cu actiune scurta.
Tulburari psihotice posthipoxie, sunt mai frecvente la batrani cu ateroscleroza generalizata.
Coma postanoxica
Se recunoaste prin:
- pupile fixe, inegale si/sau dilatate,
- rigiditatea musculaturii extensoare,
- contracturi tonice anarhice,
- convulsii,
- hipotermie.
Tratament
- oxigenoterapie,
- trofice nervoase (PiracetaM),
- asigurarea unei diureze satisfacatoare pentru eliminarea edemului cerebral (maitol 10% 250ml in perfuzie rapida 30minutE),
- glucoza hipertona 33% 250-300ml perfuzie rapida 30minute,
- hipotermice (cu pungi de gheata pa ariile vascularE ),
- administrare de HHC.
Leziunile traumatice ale nervilor periferice datorita pozitiei intraanestezice sau compresiunii unui membru. Sunt mai rare si se pot evita prin pozitionarea cat mai fiziologica a bolnavului in timpul actului operator.
Alte accidente
Hipertermia maligna
Este cresterea rapida si progresiva a temperaturii organismului (42-43 grade CelsiuS)
Se asociaza cu :
- hipotonia muschilor dupa administrare de succinilcolina,
- acidoza mixta,
Supravietuirea depinde de:
- diagnosticul precoce (tahipnee, tahicardie, hipertermiE),
- reducerea rapida a temperaturii corpului, hipotermie prin refrigeratie locala, refrigeratie gastrica,
- saltele de hipotermie,
- corectarea acidozei prin THA1 sau bicarbonat de sodiu 14 %,
- corectarea hipovolemiei.
Hipotermia anestezica
Anestezia generala deprima centrii termoreglatori, scade metabolismul si dilata vasele periferice. Hipotermia produce aritmii cardiace si prelungeste trezirea.
D.Complicatii oculare
- traumatisme oculare prin aplicarea incorecta a mastii de ventilatie, campuri operatori,
- expunerea la aer a ochilor provoaca abraziunea corneana, cand muschiul orbicular se relaxeaza, la fel si cel al pleoapelor, acestia ramanand separate corneea se usuca foarte rapid. De aceea in timpul anesteziei ochii se pastreaza inchisi.
Tratament: ochii inchisi prin badijonaj ocular 12-24 ore, solutii si unguente oftalmice.
Explozii ale gazelor anestezice
- folosirea gazelor inflamatorii in prezenta cauterului electric duce la explozia in sala de operatie,
- in prezent nu se mai folosesc gaze explozibile.
Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este
interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii. Termeni
si conditii - Confidentialitatea
datelor
