mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Anestezie
Index » Chirurgie » Anestezie
» INDUCTIA

INDUCTIA





Inductia anestezica este trecerea de la starea de veghe la anestezia chirurgicala. Ea corespunde cu instalarea actiunii anestezice specifice. In functiile organismului in aceasta perioada intervin modificari substantiale asupra: sistemului nervos central (S.N.C.), respiratiei si hemodinamicii. Inductia exista in toate tipurile de anestezie dar este mai evidenta la anestezia generala (A.G.). In A.G. hipnoza, analgezia si amnezia produc modificari asupra sistemului vegetativ simpatic cu o crestere a catecolaminelor care la randul or duc la o modificare a metabolismului general, crescand tensiunea arteriala, frecventa pulsului, cresterea glicemiei, cresterea cantitatii de hormoni, modificari ale pupilelor, modificari a circulatiei periferice, degranulare mastocitara, etc. Unele substante folosite in anestezie produc bradicardie, vasodilatatie, hipotensiune arteriala (thiopentaluL). In toate aceste modificari care se produc rapid pot duce la accidente minore care se pot corecta, dar pot provoca si accidente fatale daca anestezistul nu este stapan pe tehnica aleasa pentru a putea contracara accidentul. Cele mai multe accidente anestezice sunt intalnite in inductie si trezire. La copiii inductia anestezica este mai scurta decat la adulti. Substantele anestezice isi fac efectul direct proportional cu solubilitatea lor in tesuturi, debitul cardiac si ventilatia alveolara.
In anestezia generala inductia se poate realiza pe trei cai:
1. inductie inhalatorie (monoanestetzica si pluriansetezicA)
2. inductie inrtravenoasa

3. inductie mixta


1. Inductia inhalatorie monoanestezica.
Se efectueaza pe masca in circuit semiinchis cu oxigen pentru eter dietilic, halotan si pentran.
Tehnica:
Se administreaza la inceput oxigen 100% cu un debit de 2-4l/minut cu valva expiratorie deschisa. Urmeaza introducerea treptata in concentratii tot mai mari a gazului inhalator pe o respiratie spontana a bolnavului. Dupa ce bolnavul si-s pierdut cunostinta prin disparitiei reflexului de geana si se trece de faza de excitatie se ajunge la o respiratie regulata. In continuare se asista ventilatia cu balonul pana se simte scaderea respiratiei glotice si scaderea reflexelor laringiene cand se poate trece la intubatia traheala. In caz ca in timpul asistarii ventilatiei cu balonul surveni trezirea, spasmul glotic, apneea se micsoreaza cantitatea de anestezic cateva respiratii apoi se reia din nou cresterea progresiva a gazului inhalator. Instalarea fazei chirurgicale pe aceasta cale se face in 5 minute pentru halotan, 10 minute pentru metoxifluran si 12 minute pentru eter dietilic. Pentru ca substanta anestezica sa ajunga la alveole si apoi sa difuzeze in sange in concentratii suficiente mentinerii unei anestezii eficiente trebuie sa treaca un anumit timp. Inductia cu picaturi pe masca Schimmelbusch nu se mai foloseste in prezent. Inductia pe cale inhalatorie se poate grabii prin folosirea unui anestezic cu actiune rapida: protoxid de azot, cu oxigen cu flux 6/2 litri/minut, urmata de intubatie traheala cu scuccinilcolina. Acest tip de inductie inhalatorie se foloseste la bolnavi in stare grava, copii mici si nu se foloseste la bolnavi care au ingerat de curand alimente.
2. Inductia pe cale intravenoasa.
Este cea mai eleganta tehnica, fiind rapida, placuta si acceptata usor de bolnav. Ea prezinta un risc prin deprimarea rapida a hemodinamicii.
Tehnica.
Dupa ce bolnavului i s-a montat perfuzia si a fost conectat la monitoarele ce monitorizeaza parametrii vitali, se administreaza un hipnotic de obicei tiopenthal in doza de 7-8 mg/kgc si curara (nedepolarizanta sau depolarizantA). Se ventileaza pe masca cu oxigen bolnavul (hipereventilatia cu oxigen 100%) pentru a putea suporta mai usor perioada de apnee care urmeaza in timpul intubatiei oro-traheale sau naso-traheale. Dupa ce s-a efectuat intubatia (tehnica descrisa la intubatia trahealA) se conecteaza sonda la aparatul de anestezie, asigurandu-se cat mai corect libertatea cailor aeriene. Se etanseizeaza la trahee balonul sondei de intubatie cu 4-5 ml aer introdus cu seringa in balonasul sondei. Exista o serie de scheme pentru inductia anestezica, folosindu-se si alte substante:
1. ketamina doze de 100-200 mg + succinilcolina 50-100 mg,
2. diazepam 10-30 mg + succinilcolina 50-100 mg,
3. petidina 20-50 mg + tiopenthal 25% 200-300mg + succinilcolina 50-100 mg,

4. tiopenthal 25% 200-500 mg


Alte scheme vor fi descrise la Metode de anestezie.

2. Inductia mixta.


Este destul de des folosita in anestezie si consta in folosirea pentru inducerea anesteziei a unui gaz inhalator impreuna cu substante intravenoase.

Exemplu:


N2O/O2 cu flux 6/3-10l/min. se tine masca la cativa centimetrii de fata pana la adormire. Se ventileaza apoi prin balon. Se administreaza intravenos succinilcolina 1,5 mg/kg/corp, se ventileaza in continuare, urmata de intubatie (O.T. sau N.T.).

Sau


Se foloseste intravenos :

- Droperidol 0,3 ng/kg/corp +


- Fentanyl 00,1 mg/kg/corp +
- Succinilcolina 1,5 mg/kg/corp urmata de I.O.T.
La bolnavii socati nu se mai administreaza barbituric, se administreaza oxigen 100% pe masca timp de 2-5 minute + succinilcolina, urmata de I.O.T.. Nu se va incepe nici odata interventia chirurgicala in inductie ci numai dupa ce analgezia s-a instalat, deoarece apar reactii motorii cu vasoconstrictie periferica, ceea ce face ca absorbtia gazului inhalator sa fie mult prea lent. In cazul hiperventilatiei absorbtia gazelor inhalatorii este prea accelerata iar echilibrarea intre sangele arterial si creier este mult intarziata din cauza vasoconstrictiei cerebral provocata de hipocarbie (Ngai, 1970). In aceasta situatie daca se creste cantitatea de anestezic administrata, va creste cantitatea de anestezic in sange care ajungand in circulatia coronariana va scade debitul cardiac si accentueaza vasoconstrictia periferica.
Este recomandabil ca inductia sa fie profunda si urmata de "Mentinere".



Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor