mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  

Boli ale mirosului, gustului si auzului
Index » Boli » Boli ale mirosului, gustului si auzului
» Faringita

Faringita


Share



Se presupune ca majoritatea cazurilor de faringita sunt virale. Multe survin ca parte a racelilor comune determinate de rinovirus, coronavirus sau virusul paragripal. Pacientii prezinta gat iritat sau dureros, precum si coriza sau tuse. Faringele este inflamat si edematos, dar nu exista exsudat. Virusul gripal si adenovirusul pot determina dureri extrem de severe ale gatului, cu febra si mialgii. in infectiile cu aceste din urma doua virusuri, exista eritem si edem faringian; totusi, infectia cu adenovirus determina de obicei si un exsudat, mimand in acest fel faringita streptococica. Mononucleoza infectioasa datorata virusului Epstein-Barr produce deseori dureri severe de gat. in jumatate din cazurile de mononucleoza se evidentiaza faringita exsudativa sau amigdalita ce pot de asemenea mima infectia streptococica. Herpangina, produsa de virusul coxsackie, se caracterizeaza prin febra, dureri de gat, mialgii si prezenta unui enantem cular la nivelul palatului moale, intre ula si amigdale. Exista de obicei doua pana la sase leziuni, care debuteaza ca mici papule, care se transforma in cule si ulcereaza ulterior. Febra si faringita fara exsudat sunt simptome obisnuite ale sindromului retroviral acut, care apare la cateva saptamani dupa infectia cu HIV


Cel mai important agent patogen bacterian al faringitei este Streptococcus grup A (Streptococcuspyogenes). Acest microorganism este responsabil pentru aproximativ 15% din totalul cazurilor de faringita si poate produce complicatii importante, atat supurative (abces periamigdalian si retrofaringian), cat si nesupurative (scarlatina, sindromul de soc toxic streptococic, febra reumatica si glomerulonefrita acuta poststreptococica). Febra, durerea severa de gat, adenopatia cervicala si inflamatia amigdalelor si a faringelui (care sunt acoperite de exsudat) sunt simptome clasice. Totusi, multe cazuri de faringita streptococica sunt moderate, cu eritem minim si fara exsudat si mimeaza faringita din raceala obisnuita. Desi unii pacienti pot avea de fapt faringita virala, fiind doar colonizati cu streptococi grup A, trebuie totusi tratati pentru presupusa faringita streptococica. Diagnosticul se pune cu ajutorul culturilor. in ultima vreme au devenit disponibile teste antigenice rapide. Aceste teste sunt specifice, dar nu sunt foarte sensibile: un test pozitiv poate fi considerat echivalent unei culturi pozitive, insa un test negativ necesita confirmare prin culturi. Este necesar un tratament de 10 zile cu penicilina pe cale orala (sau eritromicina la pacientii cu alergie la penicilina); tratamentul de durata mai scurta nu duce la eradicarea microorganismului. O alternativa cu aceeasi eficacitate este reprezentata de o doza unica intramu scul ara de benzatin penicilina. Pot fi utilizate si alte antibiotice active impotriva streptococilor (de exemplu, cefalexina, amoxicilina, cefuroxima sau cefprozil), desi studiile asupra profilaxiei reumatismului articular acut sunt disponibile numai pentru penicilina ( modulul 236).



Alte cauze bacteriene ale faringitei includ Streptococcus grup C si G, Neisseria gonorrhoeae ( modulul 150), Arcanobacterium haemolyticum, Yersinia enterocolitica si - foarte rar - Corynebacterium diphtheriae ( modulul 144). De asemenea, Mycoplasma pneumoniae ( modulul 180) si C. pneumoniae (modulul 181) pot produce faringita.

Faringita streptococica netratata poate fi urmata de abces periamigdalian (amigdalita). Anaerobii din cavitatea bucala joaca si ei un rol in amigdalita. Pacientii prezinta dureri severe de gat si au o voce de tip "cartofi-fierbinti\". Examenul fizic evidentiaza tumefactie periamigdaliana unilaterala pronuntata si eritem cu devierea ulei. Se impune aspiratia imediata realizata de un otorinolaringolog, in asociere cu tratamentul antibiotic cu penicilina plus metronidazol, clindamicina sau ampicilina/sulbactam.



Tipareste Trimite prin email


Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2017 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Boli:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai