Exceptand
infectiile produse de meningococ, S. pneumoniae este cel mai frecvent agent etiologic ce produce meningita bacteriana la adult. Datorita succesului remarcabil produs de vaccinul cu H. influenzae tip b, S. pneumoniae predomina acum printre cazurile de meningita la copii si
sugari (dar nu si la nou-nascuti). Meningita apare fie prin extindere directa a infectiei de la sinusuri sau urechea medie, fie ca rezultat al bacteriemiei cu insamantarea plexului coroid. in sprijinul primei posibilitati este asocierea dintre
otita medie acuta si meningita precum si rolul bine studiat al S. pneumoniae ca fiind cea mai obisnuita cauza de meningita bacteriana recurenta asociata cu traumatismele capului, scurgerea lichidului cerebrospinal (LCR) si/sau ruptura durei. in sprijinul ultimei posibilitati este asocierea dintre bacteriemia pneumococica din orice sursa si meningite precum si studii necroptice de os temporal de la copin care au decedat din cauza meningitei bacteriene, la care nu exista dovada existentei unui focar de otita medie. in meninge si in spatiul subarahnoidian, antigenele peretelui celular pneumococic, ca peptidoglicanul, stimuleaza un raspuns inflamator intens mediat de eliberarea de C5a, factorul de necroza tumorala, interleukine si alte citokine proinflamatorii. Acest raspuns inflamator si efectul local al pneumococilor duc la cresterea presiunii intracraniene, edem cerebral si scad fluxul sanguin ducand la meningism, somnolenta sau coma. Semnele neurologice focale sunt rezultatul vasculitei supurative cu
tromboza venoasa sau arteriala, neuropatiei craniene data de compresie sau infarctizare, cerebritei locale, hematomului subdural sau herniei cerebrale (modulul 377).
Nu exista o particularitate clinica sau de laborator care sa diferentieze meningita data de S. pneumoniae de altele produse de diferite bacterii. Pacientii relateaza aparitia brusca a febrei, dureri de cap si rigiditate sau dureri in ceafa. Fara tratament, boala progreseaza, dupa 24-48 de ore ducand la confuzie si obnubilare. La examenul fizic, pacientul are starea generala profund alterata si are rigiditatea cefei. in aceste cazuri,
punctia lombara nu va fi amanata dupa efectuarea tomografiei computerizate (TC) craniene, exceptand cazurile cu edem papilar sau semne neurologice focale evidente. Tipic pentru LCR obtinut prin
punctie este pleiocitoza (500-l0000 cel/(il) cu predominanta PMN, un nivel crescut al proteinelor (100-500 mg/dl) si o scadere a glucozei. Daca nu se administreaza antibiotice, poate fi vazut in LCR un mare numar de pneumococi colorati Gram, in aproape toate cazurile. Daca s-a administrat un antibiotic eficient, numarul bacteriilor poate fi mult scazut; in acest caz, metodele imunologice de detectare a capsulei pneumococice in LCR pot identifica agentul etiologic in mai mult de 2/3 din cazuri. Oricum, aceasta metoda nu se mai foloseste. Culturile pot deveni pozitive in marea majoritate a cazurilor si multi doctori prefera sa continue empiric terapia cu antibiotice cu spectru larg, fara ca agentul etiologic sa fie definitiidentificat.
