mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Ulcerul peptic si afectiuni conexe
Index » Afectiuni ale aparatului digestiv » Ulcerul peptic si afectiuni conexe
» Ulcerul gastric

Ulcerul gastric







Incidenta maxima a ulcerului gastric este plasata in cel de-al saselea deceniu, aproximativ cu 10 ani mai tarziu decat cea a ulcerului duodenal. Ceva mai mult de jumatate din ulcerele gastrice apar la barbati. Incidenta exacta a UG nu este cunoscuta, intrucat multe UG sunt asimptomatice. Desi UD este depistat clinic mai frecvent decat UG, majoritatea studiilor de autopsie arata o proportie egala sau mai mare de UG. Ulcerele gastrice sunt profunde, penetrand dincolo de mucoasa gastrica, si sunt similare din punct de vedere histologic cu ulcerele duodenale, dar prezinta de regula arii de gastrita adiacenta mult mai extinse. Aproape toate ulcerele gastrice benigne sunt localizate imediat distal de jonctiunea mucoasei antrale cu mucoasa secretanta de acid gastric a corpului gastric. Localizarea acestei jonctiuni este variabila, mai ales la nivelul micii curburi gastrice, in general, mucoasa antrala se intinde pana la aproximativ doua treimi din mica curbura si la o treime din marea curbura gastrica. Ulcerele gastrice benigne sunt rare la nivelul fundului stomacului. Ulcerele gastrice benigne sunt aproape mereu acompaniate de gastrita antrala, cu grade variabile de atrofie a mucoasei. Gastrita adesea este absenta in ulcerele gastrice asociate ingestiei de aspirina sau alte antiinflamatoare nesteroi-diene (AINS).



ETIOLOGIE SI PATOGENEZA Ca si pentru UD, acidul si pepsina joaca un rol important in patogenia ulcerului gastric; totusi, spre deosebire de ulcerul duodenal, pacientii cu ulcer gastric prezinta o rata a secretiei acide gastrice normala sau redusa in atie cu pacientii cu ulcer duodenal. Aclorhidria franca (in raspunsul la stimularea cu pentagastrina) nu apare aproape deloc la pacientii cu ulcer gastric benign. Aproximativ 10% dintre pacientii cu ulcer gastric au concomitent si ulcer duodenal. Pacientii cu ulcer gastric si duodenal prezinta o secretie acida asemanatoare cu aceea a pacientilor cu ulcer duodenal. Din ce in ce mai multe do sprijina importanta majora a H. pylori in patogenia UG. De ce unele persoane infectate cu H. pylori dezvolta UD si altii dezvolta UG (in absenta utilizarii AINS) nu este clar. S-a propus ca persoanele cu UG, care poate surveni la copii chiar de 5 ani, se infecteaza mai devreme in cursul etii decat cei cu UD. Contractarea infectiei la varste mai tinere se asociaza cu o probabilitate crescuta de a dezvolta gastrita cronica sau atrofica ( mai jos), cu o scadere consecutiva a secretiei acide gastrice si deci cu un risc scazut de UD dar cu un risc usor crescut fata de normal de UG si cancer gastric.

Nivelul seric al gastrinei este crescut fata de normal la o proportie semnificativa a pacientilor cu ulcer gastric, reflectand o hiposecretie acida gastrica. S-a observat ca evacuarea stomacului este intarziata in ulcerul gastric. Regurgitarea continutului duodenal contribuie la lezarea mucoasei gastrice cu ulceratie gastrica consecutiva, prin deteriorarea barierei de aparare a mucoasei permitand retro difuziunea ionilor de hidrogen spre mucoasa. Antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) sunt responsabile pentru 15-25% din ulcere gastrice, asa cum se discuta mai jos.

MANIFESTARI CLINICE
Ca si in ulcerul duodenal, durerea epigastrica constituie simptomul cel mai frecvent dar cu specific mai putin caracteristic decat la pacientii cu ulcer duodenal. Durerea poate fi chiar precipitata sau accentuata de ingestia de alimente, iar ameliorarea durerii dupa administrarea de antiacide sau ingestia de alimente este mai putin frecventa ativ cu pacientii cu ulcer duodenal. Daca la pacientii cu ulcer duodenal greata si varsaturile reflecta de obicei obstructia caii de evacuare gastrice, in ulcerele gastrice acestea pot aparea si in absenta obstructiei mecanice. Scaderea ponderala poate aparea ca rezultat al anorexiei sau al aversiunii fata de alimente, secundar disconfortului produs de mese. Ulcerele gastrice au tendinta de ndecare urmata de recadere, deseori cu aceeasi localizare.
Hemoragia constituie o complicatie comuna aUG, aparand in circa 25% din cazuri. Perforatia gastrica se intalneste mai rar decat hemoragia gastrica. Mortalitatea prin perforatia unui ulcer gastric este de aproximativ trei ori mai mare fata de cea prin perforatia unui ulcer duodenal. Mortalitatea mai mare este determinata in parte de varsta mai inaintata a pacientilor cu ulcer gastric fata de cei cu ulcer duodenal, dar poate rezulta si din intarzierea diagnosticului sau din invazia masiva a peritoneului din perforatia gastrica. Obstructia caii de evacuare gastrica poate aparea atunci cand ulcerul este localizat la nivelul antrului distal.
DIAGNOSTIC Anamneza este de valoare in suspectarea ulcerelor gastrice, dar nu este la fel de caracteristica precum in ulcerul duodenal. Cele doua metode majore de diagnostic al ulcerului duodenal sunt examenul radiologie baritat si endoscopia. Ulcerele gastrice pot fi, de regula, identificate la examenul radiologie baritat, desi ulcerele gastrice produse de AINS sunt de regula mai superficiale si pot fi diagnosticate radiografie mai rar. Atat ulcerele gastrice benigne, cat si cele maligne, sunt mai frecvent localizate la nivelul micii curburi (ura 284-l0). Prezenta plicilor gastrice radiante de la marginea ulcerului gastric sugereaza benignitate. Ulcerele gastrice mari, adica cele cu un diametru de peste 3 cm, sunt mult mai frecvent maligne decat ulcerele gastrice mici. Un ulcer cuprins intr-o formatiune determinata radiografie sugereaza, de asemenea, malignitate. Aproximativ 1-8% din ulcerele gastrice care par benigne la examenul radiologie baritat se dovedesc a fi maligne (prin biopsie endoscopica sau interventie chirurgicala). Datorita erorilor fals-pozitive si fals-negative, investigatia radiologica nu poate fi folosita drept unic criteriu de determinare a malignitatii si, respectiv, benignitatii unui ulcer gastric.


Vizualizarea endoscopica a ulcerului permite definirea dimensiunilor sale, a localizarii si, prin biopsie, a caracteristicilor histologice. Pentru excluderea malignitatii la gastro-scopie, se efectueaza cel putin sase biopsii de la nivelul marginii interne a ulcerului. inaintea biopsiei se vor preleva probe de la nivelul ulcerului (prin periaj). Prin aplicarea combinata a examenului radiologie, endoscopic si histologic, diferentierea unui ulcer malign de unul benign se poate face cu o acuratete de peste 97%.
Ulcerul gastric cu aclorhidrie la pentagastrina este rar. Cand aceasta este prezenta, indica de regula un carcinom gastric. Totusi, majoritatea pacientilor cu cancer gastric sunt capabili de a secreta acid gastric, dar de regula in cantitati mai mici fata de nivelul normal.
La pacientii cu UG este important sa se determine daca H. pylori este prezent, pentru ca microorganismul trebuie eradicat. Identificarea//, pylori se poate face cu ajutorul testului rapid la ureaza cu fragmente biopsiate din mucoasa antrala sau prin examen histologic atunci cand endoscopia este folosita pentru diagnostic sau cu ajutorul serologiei sau a testului respirator cu uree (unde sunt disponibile) atunci cand diagnosticul se pune radiologie. Atunci cand UG se asociaza cu infectia cu H. pylori este indicat tratamentul de eradicare al microorganismului chiar daca UG surne in cursul administrarii de AINS.


TRATAMENT

Pe baza studiilor preliminare se pare ca UG asociat cu infectia cu H. pylori trebuie tratat cu tripla asociere combinata cu un inhibitor al secretiei acide, la fel ca si UD. in general, indiferent de tratamentul medical aplicat, ulcerele gastrice au o tendinta de ndecare mult mai lenta fata de ulcerele duodenale. Ulcerele gastrice mari necesita o perioada mai lunga de ndecare decat ulcerele mici. Desi pacientii cu UG au secretie de acid gastric normala sau scazuta, inhibitorii secretiei acide sunt eficienti in ndecarea acuta a UG, ndecarea survenind mai rapid cu omeprazol decat cu inhibitori de receptori H2.
Deoarece salicilatii si alte AINS au fost asociate cu dezvoltarea ulcerului gastric, pacientii cu ulcer gastric trebuie sa intrerupa utilizarea acestora. Laptele si smantana, la fel ca si dietele de crutare si cele omogenizate, nu au valoare terapeutica in tratamentul ulcerului gastric. in general, este suficienta recomandarea unei diete pe placul pacientului. La fel ca si in cazul UD, pacientii trebuie sfatuiti sa ete cafeaua (cu sau fara cofeina), alte bauturi cu cofeina si alcoolul.
Carbenoxolona a fost utilizata in multe tari (nu este disponibila insa in Statele Unite) pentru tratamentul ulcerului gastric. Acest medicament, un produs de hidroliza a acidului glicirizinic (derivat de licorice), a demonstrat o reducere a simptomelor si o crestere a ratei de ndecare a ulcerului gastric. Carbenoxolona, care nu reduce secretia acida gastrica, creste durata de ata a celulelor epiteliale ale mucoasei gastrice, precum si secretia si vascozitatea mucusului gastric.
Carbenoxolona prezinta efecte de tip aldosteronic, determinand retentie hidrosalina. Efectele sale adverse si disponibilitatea unor alternative mai eficiente au redus utilizarea sa.
Ulcerele gastrice benigne trebuie sa se ndece complet in 2-3 luni de la inceperea tratamentului. Absenta micsorarii satisfacatoare si a ndecarii ulcerelor gastrice sub tratament medical sugereaza de regula malignitatea. Deci este rezonabil, cel putin in cazuri selectionate, sa se monitorizeze ndecarea UG prin repetarea gastroscopiei dupa tratament, pentru a verifica ndecarea unui UG aparent benign. Daca ulcerul nu s-a ndecat, se suspicioneaza malignitatea si se preleveaza probe de citologie exfoliativa si de biopsie de la nivelul ulcerului. Vindecarea completa aparenta nu garanteaza natura benigna a ulcerului gastric, din moment ce 70% din ulcerele gastrice depistate a fi maligne vor suferi o ndecare (de regula incompleta) sub tratament medical.



Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor