mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Ulcerul peptic si afectiuni conexe
Index » Afectiuni ale aparatului digestiv » Ulcerul peptic si afectiuni conexe
» Complicatii postoperatorii ale ulcerului peptic

Complicatii postoperatorii ale ulcerului peptic







Dupa operatiile pentru ulcer peptic au fost descrise numeroase sechele si sindroame.
Ulcerul recurent Ulcerul recurent a fost raportat la aproximativ 5% din pacientii operati pentru ulcer peptic. Riscul unui ulcer recurent este de 3-l0% in cazul ulcerelor duodenale si de aproximativ 2% in cazul ulcerelor gastrice. Recurenta este mai frecnta dupa vagotomie cu piloroplastie si dupa vagotomia proximala gastrica, decat dupa vagotomia cu antrectomie. Atunci cand ulcerul reapare dupa rezectia gastrica partiala, acesta este localizat de obicei la nilul anastomozei (ulcer stomal sau marginal) sau imediat mai distal, la nilul intestinului subtire.


Durerea abdominala constituie cel mai frecnt simptom la pacientii cu ulcer stomal. Durerea este de regula epigastrica, dar deseori nu este caracteristica ulcerului duodenal comun. De regula, dar nu mereu, este ameliorata de ingestia de alimente si de antiacide si, in general, tinde sa fie mai persistenta si mai prelungita decat durerea observata la pacientii cu ulcer duodenal neoperat. Ulcerele stomale care survin dupa operatiile pentru UD, in general, au fost atribuite unei vagotomii incomplete, dar probabil ca infectia persistenta cu H. pylori este un factor critic. Desi frecnta infectiei cu H. pylori scade dupa antrectomie, infectia adesea survine cand se practica ulterior o anastomoza in Y a al Roux sugerand ca refluxul bilei in stomac ar suprima H. pylori. O rezectie gastrica defectuoasa, atunci cand nu este asociata cu vagotomie, poate determina, de asemenea, ulcer stomal.
Examenul baritat detine o valoare limitata si identifica aproximativ 50-60% din ulcerele stomale. Deformarea postehi-rurgicala la nilul anastomozei poate deseori mima sau trece cu derea un ulcer stomal. Atunci cand se suspecteaza un ulcer stomal, este indicat examenul endoscopic pentru a-l identifica. Antagonistii receptorilor H2 si inhibitorii de pompa protonica s-au dodit eficienti, inducand vindecarea ulcerelor peptice, desi eficienta pe termen lung a acestor agenti in tratamentul si prenirea recurentei ulcerelor stomale este incerta. Vagotomia transtoracica poate fi eficienta cand recurenta ulcerului se datoreaza unei vagotomii incomplete. Nu este clar daca eradicarea H. pylori joaca vreun rol in tratamentul ulcerelor stomale.

Ulcerul recurent pe antrul restant La un numar mic de pacienti dupa antrectomie cu gastrojejunostomie (anastomoza Billroth II), rezectia antrala este incompleta si antrul distal, nerezecat in mod corespunzator, ramane in continuarea duodenului. De regula, acesti pacienti dezvolta sau continua sa prezinte o hipersecretie acida gastrica secundara eliberarii de gastrina din mucoasa antrala reziduala, care nu mai este in contact cu acidul gastric, inhibitorul normal al secretiei de gastrina. Nilul seric al gastrinei la acesti pacienti poate fi normal sau moderat crescut. Pacientii cu antru restant pot fi diferentiati de cei cu gastrinom prin administrarea intranoasa de secretina si masurarea ulterioara a nilului gastrinei serice. Pacientii cu gastrinom prezinta cresteri substantiale ale gastri-nemiei (o crestere > 200 ng/1), in timp ce pacientii cu antru restant prezinta niluri scazute, constante sau usor crescute ale gastrinei serice. Diagnosticul de antru restant poate fi sugerat de o revizuire atenta a protocolului operator sau a pieselor patologice. in plus, endoscopia cu biopsia anastomozei poate gasi mucoasa antrala. Acesti pacienti pot fi tratati cu succes prin rezecarea chirurgicala a antrului restant.
Sindroamele de ansa aferenta Pacientii cu rezectie gastrica partiala cu gastrojejunostomie (anastomoza Billroth II) pot prezenta distensie abdominala si durere la 20 de minute pana la o ora de la ingestia de alimente, urmate frecnt de greturi si varsaturi. Varsaturile contin frecnt mari cantitati de bila. Caracteristic, distensia si durerea abdominala sunt ameliorate prin varsaturi. Acest tip de sindrom de ansa aferenta, care este rar, se presupune ca este cauzat de distensia prin secretie biliara si pancreatica a unei anse intestinale aferente cu un drenaj incomplet, secretii stimulate de ingestia de alimente. Nilurile amilazei serice pot fi usor sau moderat crescute. Datorita obstructiei partiale, deseori, ansa aferenta este dificil de evidentiat cu ajutorul examenului radiologie baritat. Tratamentul consta in corectarea chirurgicala a obstructiei incomplete a ansei intestinale aferente si, in anumite situatii, transformarea anastomozei intr-una gastroduodenala.
O a doua forma de sindrom de ansa aferenta este cea determinata de staza si supracolonizarea bacteriana a ansei aferente. Acesti pacienti pot prezenta aceleasi caracteristici ca cele observate in alte forme de supracolonizare bacteriana sau sindroame de anse oarbe ( modulul 285), de exemplu malabsorbtie, in special a grasimilor si a vitaminei B12. Acest sindrom poate fi corectat prin revizuirea chirurgicala a ansei aferente.
Gastropatia de reflux biliar Dupa interntia chirurgicala pentru ulcer peptic, o mica parte din pacienti manifesta o satietate precoce, disconfort abdominal si varsaturi, care se presupune ca sunt produse de refluxul continutului duodenal in stomac. Examenul endoscopic evidentiaza, de regula, regurgitarea bilei in stomac si hiperemie a mucoasei, care afecteaza de regula intregul bont gastric. Termenii folositi pentru a denumi aceasta complicatie sunt: gastropatie de reflux alcalin, gastrita de reflux biliar, reflux duodenogastric si varsaturi bilioase. Nu au fost definite inca substantele continute in materialul intestinal refluat, raspunzator de aparitia acestor simptome. Cu toate ca s-a folosit termenul de gastropatie de reflux biliar, nu este sigur ca bila refluata este raspunzatoare de acest sindrom. Administrarea de colestiramina, cu scopul legarii acizilor biliari si facilitarii excretiei acestora, nu s-a dodit eficienta in acesta afectiune, in unele cazuri, simptomele se amelioreaza la administrarea unui agent proknetic gastric cum ar fi cisapridul, 10-20 mg inainte de mese si la culcare. Devierea continutului duodenal din apropierea stomacului printr-o anastomoza in Y a la Roux adeseori amelioreaza varsaturile bilioase, in mod special la pacientii la care refluxul biliar este demonstrat prin scintigrafie dupa administrarea de 99mTc-HIDA; totusi, satietatea precoce nu se amelioreaza prin interntia chirurgicala.
Sindromul dumping in urma interntiei chirurgicale pentru ulcer peptic, unii dintre pacienti manifesta un complex de simptome vasomotorii aparute dupa mese. Acestea cuprind palpitatii, tahicardie, ameteli, diaforeza si, mai putin frecnt, hipotensiune posturala. Pot aparea de asemenea un disconfort abdominal si varsaturi. Aceasta constelatie de simptome, definita ca sindrom dumping precoce, apare de obicei la aproximativ 30 de minute dupa mese si se presupune ca este produsa de evacuarea rapida a continutului gastric hiperosmolar in intestinul subtire proximal. Acest fapt conduce la o extravazare de lichid in lumenul intestinal, determinand distensie intestinala si contractia volumului plasmatic. Alte mecanisme propuse sunt stimularea reflexelor autonome secundara distensiei intestinului subtire si/sau eliberarea de hormoni intestinali si substante vasoacti in circulatie ca raspuns la patrunderea rapida a continutului gastric in lumenul duodenal sau jejunal.


Sindromul dumping tardiv este un complex de simptome cuprinzand ameteala, palpitatii, diaforeza, confuzie si, mai rar, sincope, care survine la un interval de 90 de minute pana la 3 ore dupa mese. Simptomele sunt frecnt precipitate de mesele bogate in glucide simple, in special zaharoza. Sindromul pare a fi determinat de hipoglicemia determinata de eliberarea excesiva de insulina, stimulata de cresterea brusca a glicemiei, secundara evacuarii rapide a alimentelor cu continut de zahar in intestinul subtire proximal.
Ambele forme de sindrom de dumping se trateaza prin masuri dietetice. Acestea cuprind limitarea consumului de alimente lichide sau solide cu continut de zahar (dulciuri), evitarea consumului de lichide la mese si recomandarea unor mese mici si fractionate. in cazurile sere simptomele se pot ameliora cu un analog de somatostatina, octreotid (50 (ig subcutant de 3 ori pe zi).
Diareea postvagotomie Unii pacienti prezinta diaree dupa interntia chirurgicala pentru ulcer peptic, in special dupa vagotomie tronculara. Diareea apare de obicei la aproximativ 2 ore dupa masa. Mecanismul de producere nu este clar inca, dar se considera ca implica intreruperea fibrelor vag ale care ineraza viscerele abdominale. Pierderea mecanismului de reglare a evacuarii gastrice si evacuarea rapida a continutului gastric in intestinul subtire, avand ca rezultat cresterea cantitatii de lichide din intestinul subtire, secundara actiunii osmotice a alimentelor ingerate, poate contribui, de asemenea, la aparitia diareei.
Complicatii hematologice Factorul intrinsec secretat de celulele parietale gastrice este necesar absorbtiei acti a vitaminei B12 la nilul ileonului distal ( modulul 108). Desi dupa gastrectomie totala pacientii dezvolta invariabil malabsorbtie de vitamina B12, anemia megaloblastica secundara deficitului de vitamina B12 este rara in cazul rezectiei partiale gastrice; totusi, niluri scazute ale vitaminei B12 au fost observate la circa 14% din acesti pacienti. Gastrita bontului se dezvolta la peste 60% din pacientii cu ulcer duodenal dupa vagotomie cu antrectomie sau vagotomie cu piloroplastie; poate progresa catre atrofie gastrica si, de asemenea, contribuie la o absorbtie redusa a vitaminei B12. Deoarece stomacul secreta o cantitate de factor intrinsec de aproximativ 100 de ori mai mare decat cea necesara, pacientii cu rezectie gastrica partiala nu dezvolta deficienta de vitamina B12 ca rezultat al cantitatii de stomac rezecat (in plus, portiunea de stomac rezecata este de regula antrul, care contine o cantitate mica de celule parietale). Fara indoiala, dupa interntia chirurgicala pentru ulcer, pacientii pot prezenta niluri reduse de vitamina B12 in ser ca rezultat al absorbtiei scazute a vitaminei B12. Mecanismul precis al malabsorbtiei vitaminei B12 nu este cunoscut dar se pare ca implica, in parte, hipoclorhidria si supracolonizarea bacteriana. Anemia poate fi si rezultatul unei absorbtii deficitare a fierului alimentar la pacientii cu gastrojejunostomie Billroth II. Acesti pacienti prezinta o absorbtie normala a sarurilor de fier si raspund favorabil la tratamentul cu preparate orale de fier. Deficitul de folati poate rezulta fie dintr-un aport dietetic insuficient, fie dintr-o absorbtie defectuoasa a folatilor. Exceptand anemia secundara pierderii de sange determinata de un ulcer recurent precoce, aparitia unei anemii dupa interntia chirurgicala pentru ulcer duodenal se produce gradat, de regula in decurs de cativa ani.
Osteomalacia si osteoporoza Osteoporoza si osteomalacia sunt comune dupa gastrectomii totale sau partiale, dar apar rareori dupa vagotomia cu piloroplastie. Osteomalacia apare deosebit de frecnt in urma gastrojejunostomiei sau anastomoza de tip Billroth II. Aceste modificari osoase se considera ca sunt produse secundar malabsorbtiei calciului si vitaminei D. Incidenta fracturilor osoase la barbati, in urma rezectiei gastrice, s-a estimat a fi de aproximativ doua ori mai mare decat la subiectii normali de aceeasi varsta. Reducerea densitatii osoase, determinabila prin examen radiologie, necesita cativa ani de zile pentru dezvoltare. Pacientii pot prezenta dureri osoase si pot suferi fracturi patologice. Pacientii cu osteomalacie prezinta de obicei niluri crescute ale fosfatazei alcaline si pot aa concentratii scazute ale calciului seric. Acesti pacienti trebuie tratati suplimentar cu vitamina D si calciu, pe cale orala. Frecnta osteoporozei si osteomalaciei dupa gastrectomia partiala sau totala este suficient de mare pentru a justifica tratamentul profilactic cu vitamina D si calciu pe o perioada nedeterminata, in special la femei, dupa rezectia gastrica.
Malabsorbtia globala ( si modulul 285) O steatoree usoara, demonstrabila prin teste chimice, este comuna la pacientii care au suferit o operatie pentru ulcer. Scaderea ponderala este mai frecnta dupa rezectia gastrica partiala (aproximativ 60% dintre pacienti), decat dupa vagotomia fara rezectie. Cauza principala a scaderii ponderale este reducerea aportului alimentar. Din 100 g de regim lipidic, pierderea prin scaun depaseste adesea 15 g/zi (la subiectii normali este < 7 g/zi). Cauzele maldigestiei si malabsorbtiei dupa operarea ulcerului cuprind evacuarea gastrica rapida, dispersia redusa a alimentelor in stomac, concentratia mica de bila de la nilul lumenului intestinal, o rata crescuta a tranzitului bolului alimentar prin intestinul subtire si un raspuns secretor pancreatic redus sau intarziat la ingestia de alimente. Steatoreea si scaderea ponderala, acompaniate uneori de malabsorbtia vitaminei B12, pot aparea ca o consecinta a supracolonizarii bacteriene. Malabsorbtia postoperatorie dupa ulcer peptic poate fi determinata, de asemenea, de situatii preexistente, incluzand sprue celiac latent si pancreatita cronica.
Cancerul postgastrectomie partiala Diferite studii au demonstrat o incidenta crescuta a adenocarcinomului gastric la pacientii cu ulcer duodenal dupa 15 sau mai multi ani de la gastrectomia partiala. Posibilitatea dezvoltarii unui adenocarci-nom gastric trebuie luata in considerare atunci cand simptomele abdominale, care pot fi similare sau distincte fata de cele ale ulcerului initial, apar la mai multi ani dupa o interntie chirurgicala aparent reusita.



Tipareste Trimite prin email




});
Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor