mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Sanatatea femeilor
Index » Sanatatea familiei » Enciclopedie a sanatatii » Sanatatea femeilor
» Deprinderi de a manca

Deprinderi de a manca







Desi exista multe pareri contradictorii asupra deprinderilor sanatoase de a manca, asupra unui punct toti specialistii sunt de acord si anume acela ca organismul uman are neie de un regim care sa includa toate tipurile de compusi alimentari. Astfel, ei recomanda ca zaharul sa fie suprimat din alimentatie si inlocuit cu fructe si legume proaspete, sa se renunte la produsele alimentare gata preparate, la grasimile animale, care r fi inlocuite cu cereale si grasimi nesaturate, pe cat posibil.


Cuprins:

EVALUAREA DEPRINDERILOR PERSONALE DE A MÂNCA

CE CUMPĂRAŢI ŞI CUM GĂTIŢI?

TULBURĂRI DIGESTIVE

MALNUTRIŢIA

EFECTELE NUTRIŢIEI INADECVATE

Regimul alimentar în Orient şi în Occident



EVALUAREA DEPRINDERILOR PERSONALE DE A MÂNCA

sus sus
Doriţi să vă schimbaţi deprinderile de a mânca cu altele mai sănătoase? Atunci, pentru a vedea în ce va trebui să le schimbaţi, faceţi o listă, ghidându-vă după sugestiile de mai jos. Completaţi-o fără să trişaţi, timp de două săptămâni, apoi uitaţi-vă cu atenţie să vedeţi dacă nu apar elemente comune, integrabile într-o structură. De fiecare dată când mâncaţi, întrebaţi-vă de ce o faceţi, din cauza foamei sau fiindcă e ora mesei? Informaţiile pe care le-aţi strâns trebuie să le folosiţi pentru a vă debarasa de obiceiurile nesănătoase de a mânca şi pentru a vă forma noi deprinderi, mai puţin dăunătoare.


Frecvenţa cu care mâncaţi
ora la care începeţi; ora le care terminaţi. Ce mânca(i
Scrieţi ceea ce mâncaţi de fiecare dată. Tipul alimentelor: gata (semi) preparate; proaspete. Modul în care sunt gătite
Scrieţi felul în care au fost preparate alimentele: crude, prăjite, fierte, în oala cu aburi Poziţia în care luaţi masa:
şezâncl Ia masă; stândjn picioare; mergând; alergând; culcat.
Efectele mâncării saţietate; foame; deranj, disconfort.

CE CUMPĂRAŢI ŞI CUM GĂTIŢI?

sus sus
Alegeţi întotdeauna ingredientele care arată proaspete. Ghidaţi-vă şi după miros. Aveţi grijă ca fructele şi legumele să nu fie veştejite sau decolorate. Frunzele crăpate sau veştede ale legumelor indică de multe ori o deficienţă a cantităţii de minerale din plantă, evitaţi-le deci, fiindcă nu vă vor oferi necesarul de minerale. Renunţaţi la carnea de oaie, alegeţi în schimb carnea albă şi peştele. Alegeţi produsele integrale în locul celor albe ca: orez, pâine, făină, paste făinoase. Atunci când aveţi posibilitatea, mâncaţi fructele şi legumele crude. Dacă le fierbeţi, veţi distruge foarte multe vitamine. Păstraţi zeama care rezultă din pregătirea alimentelor, întrucât conţine multe vitamine. încercaţi să mâncaţi şi salată, măcar o dată pe zi. In loc să prăjiţi mult peştele, e mai bine să-1 pregătiţi în oala cu aburi. Căutaţi să gătiţi adăugând cât mai puţină grăsime. Aceasta înseamnă fierbere, preparate la cuptor, în oala cu aburi pe grătar; toate aceste metode pot să înlocuiască prăjitul în ulei. înlocuiţi produsele care conţin multe grăsimi cu altele similare, dar care conţin mult mai puţine grăsimi. De exemplu, pentru a garnisi o salată de fructe, folosiţi iaurt în loc de smântână sau frişca.

TULBURĂRI DIGESTIVE

sus sus
Dispepsia sau indigestia este una din cele mai des întâlnite tulburări digestive. Simptomele sale sunt greţuri, arsuri la stomac, dureri în zona epigastrului., balonareşi disconfort. Cauzele pot fi psihologice sau poate fi vorba de intoleranţă la un anumit fel de mâncare ori se poate întâmpla ca dispepsia să fie semnul unei boli organice. Poate fi rezultatul unei obezităţi, al extenuării prin muncă, al meselor luate în grabă sau în condiţii de oboseală extremă, al excesului de tutun sau alcool. Dacă nu e vorba de o boală organică, persoanelor care suferă de indigestie li se recomandă să adopte o dietă moderată, să evite condimentele, mâncărurile prăjite, zahărul în exces şi mâncărurile grele. Mesele trebuie luate cu regularitate, la intervale scurte.

MALNUTRIŢIA

sus sus
Malnutriţia nu ar trebui să reprezintă o problemă în ţările dezvoltate, dar ignoranţa, necunoaşterea nevoilor organismului îi aduce pe unii oameni în situaţii riscante. Deprinderile de a mânca se dobândesc devreme şi sunt foarte greu de schimbat. Vârsta, sexul, stilul de viaţă, graviditatea, bolile sunt factori care influenţează necesarul nutritiv al persoanelor. O femeie de vârstă mijlocie îşi poate obţine toate substanţele nutritive necesare, vitaminele şi mineralele, dacă hrana sa include de două ori pe zi carne, peşte, pasăre, ouă fasole, mazăre, nuci, alune, cam 0,25 1 lapte sau echivalentul în brânză sau iaurt; de 4 ori pe zi fructe sau legume, de 4 ori pe zi cereale, pâine, paste făinoase sau orez şi puţin ulei, slănină, smântână sau zahăr.



EFECTELE NUTRIŢIEI INADECVATE

sus sus
Există mai multe teorii privind legăturile dintre apariţia bolilor şi alimentaţie. Cele mai cunoscute efecte sunt enunţate aici:
1. Părul devine spălăcit şi casant Ia vârfuri, uneori cade.
2. Durerile de cap se datorează uneori lipsei de vitamine.
3. Incapacitatea de a vedea în timpul nopţii se datorează unei lipse de vitamina A.
4. Limba apare inflamată, ca rezultat al absenţei vitaminelor.
5. Gingiile care sângerează sunt un semn al lipsei de vitamina C (scorbutul).
6. Creşterea glandei tiroide (guşa) se datorează lipsei iodului.
7. Pielea iritată, crăpată, care ustură, pişcă etc. e un semn de lipsă de vitamine.
8. Durerea de şale poate să apară şi ca rezultat al obezităţii.
9. Cei care suferă de obezitate au probleme şi cu respiraţia.
10. Prea multă mâncare, mai ales cu grăsimi şi hidraţi de carbon duce la obezitate. Mâncarea în cantitate prea mică determină utilizarea ţesuturilor adipoase de rezervă şi-n ultimă instanţă înfometarea. Formele grave de malnutriţie Ia copii sunt marasmul şi kwashiorkor.

11. Bolile de inimă apar şi în urma obezităţii, iar infarctul poate fi produs şi de o anorexie nervoasă dusă la extrem.
12. Fragilitatea oaselor poate fi un semn al rahitismului (lipsa vitaminei. D).
13. Pierderea funcţiilor motorii la picioare poate fi un semn al bolii beriberi (lipsa vitaminei Bl sau a tiaminei).
14. Leziunile pe coloana vertebrală pot fi un semn al lipsei de vitamina Bl 2..
15. Ca urmare a unui regim alimentar necorespunzător, pot să apară tulburări ale stomaculului manifestate prin: greaţă, vomă, diaree, dureri şi crampe.
16. Pietrele la rinichi se formează din cauza insuficienţei de lichide din organism.
17. Calculii biliari se formează în asociaţie cu o alimentaţie bazată pe grăsimi.

18. Prea mult alcool duce la distrugerea ficatului prin ciroză.
19. O cantitate insuficientă de fier provoacă anemia.
20. Constipaţia poate fi cauzată de lipsa alimentelor fibroase, cu celuloză, din alimentaţie.
21. Hemoroizii, la rândul lor, pot fi rezultatul alimentaţiei fără conţinut în fibre.
22. Durerile acuzate la picioare pot fi un semn al lipsei de vitamina Bl2.
23. Degetele amorţite de la picioare pot fi un semn al avitaminozei; atacurile de gută sunt asociate cu mâncărurile prea copioase şi cu excesul de alcool.

Regimul alimentar în Orient şi în Occident

sus sus
Alimentaţia în Occident este foarte variată, igienică şi fără probleme de aprovizionare. Dar acest lucru determină apariţia altor probleme, precum obezitatea, diabetul (datorat în multe cazuri excesului de hidraţi de carbon în alimentaţie), boli digestive (datorate absenţei alimentelor fibroase). 75% din populaţia lumii trăieşte din consumul unui aliment, orezul, în anumite părţi, cultura unei plante cerealiere în altele. Bolile datorate malnufriţiei sunt frecvente în ţările subdezvoltate, dar preparatele alimentare din aceste ţări conţin deseori mai multe substanţe nutritive decât alimentaţia obişnuită din Occident.


Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor

  Sectiuni Sanatatea familiei:


 
Fa-te cunoscut! invitatie-1
Invitatie Online - promoveaza produse medicale invitatie-2

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

invitatie-3
vizitatorii nostri pot fi clientii tai
Cauta in site:  
 
Taguri:
buze amare hydrastis canadensis hepar sulfur
Sambata
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024