Hipernatremie (foarte rara)
- datorita aportului insuficient de apa sau
- pierdere excesiva de apa prin: transpiratii, tra-heostomii, expunere indelungata de viscere intrao-perator,
diabet insipid.
Hiponatremie
- lipsa de aport
- dilutionala - prin hiperhidratarea globala
- postagresiune (paradoxul sodiului) - prin interntia sistemului ACTH-cortizon - se retine Na in zona lezata; concentratia serica este scazuta.
Hipopotasemie
- aport insuficient;
- pierderi digesti: vome, diaree, fistule, atonie gastro-intestinala, aspiratii, sechestrare in spatiul III (peritonite, pancreatite), laxati;
- pierderi renale (poliurie, saluretice);
- alcaloza meolica.
Semne clinice: adinamie, parestezii, atonie intestinala.
ECG: aritmii, S-T subdenilat, T aplatizat, Q-T prelungit, T-U fuzionat.
Hiperpotasemie
- aport crescut de potasiu (perfuzii continand KCI);
- eliberare crescuta tisulara: crush muscular, hemoliza, distructii tisulare;
-
insuficienta renala acuta si cronica;
- insuficienta cortico-suprarenala;
- acidoza meolica.
Semnele clinice de hiperpotasemie sunt mascate de simptomatologia bolilor cauzatoare, iar tulburarile ECG sunt: T inalt simetric, QRS largit, bradicardie, bloc A-V, ritm nodal, tahicardie ntriculara, fibrilatie ntriculara, asistola.
La o diureza mai mare de 1200 ml/24 ore, practic se poate exclude hiperpotasemia.
Tulburarile meolismului K+ sunt dependente de pH (formula Burnell). O modificare a p/-/-ului de 0,1 cauzeaza o modificare a concentratiei K+-ului. De exemplu:
- la pH de 7,4 K+ este de 4 mmol/l
- la pH de 7,6 K+ este de 3,2 mmol/l
- la pH de 7,2 K+ este de 4,9 mmol/l
