in
sarcina ectopica, accidentele hemoragice sunt pe primul . Caracterele hemoragiei sunt foarte variate, de la mici pierderi neregulate, repetate (cel mai frecnt), pana la pierderile foarte abundente, din inundatia peritoneala.
Trompa nu se adapteaza la functia de gestatie. Mucoasa tubara, neadaptata la nidarea oului, cum este endometrul, este incapabila sa constituie lacuri sangvine si sa realizeze fuziunea intima cu vilozitati coriale (19).
Vilozitatile coriale se imteaza intr-un punct al peretelui tubar. Trofoblastul nu intalneste nici caduca, nici vascularizatia propice constituirii lacurilor sangvine, vilozitatile, atacand foarte repede peretele muscular subtire al trompei, de unde doua ordine de accidente evoluti:
- ruptura tubara (trompa este perforata de trofo-blast, care mai poate deschide si o ramura vasculara tubo-ovariana);
-
avortul tubo-abdominal (oul prost nutrit de o mucoasa inadaptata se decoleaza);
Accidentele evoluti sunt insa in functie de localizarea oului. Astfel:
- la nilul portiunii interstitiale sau a istmului, care este foarte ingust, foarte stramt, pericolul este ruptura brutala in marea cavitate, cu inundatie peritoneala, producandu-se astfel, ruptura tubara;
- la nilul pavilionului, oul tinde sa fie evacuat in cavitatea peritoneala, producandu-se avortul tu-bar;
- la nilul ampulei, relativ mai larga si dilata-bila, se poate constitui o punga, continand oul mai mult sau mai putin decolat si uri hematom, care creste progresiv, producandu-se un hemato-salpinx;
- cand sangele se scurge insa lent, timp de mai multe zile sau saptamani, in fundul de sac Douglas, fara ruptura brutala a trompei, in spatele uterului se constituie o masa de cheaguri chi realizand un hematocel. Dar
hemoragiile din sarcina ectopica pot aa un alt mecanism de producere. Mucoasa uterina sufera in cursul dezvoltarii sarcinii ectopice transformarii deciduale caracteristice ges-tatiei si odata cu intreruperea sarcinii, ea se elimina fie in bloc, fie fragmentar, constituind mici coaguli. Aceasta sangerare poate persista chiar dupa extirparea trompei gravide, de unde recomandarea unor autori de a completa totdeauna o salpingectomie cu un chiuretaj uterin (19).
Durerea, al doilea simptom ca importanta in sarcina ectopica, este de doua tipuri:
- durerea abdominala sau abdomino-pelviana, datorata distensiei anormale a trompei, de obicei avand caracterul de colica in punct fix (zonele anexiale, fosele iliace);
- durerea iradiata (frecnt inalta, spre hipo-condru sau umar, datorita iritatiei nervului frenic, provocata de sangele din cavitatea peritoneala, mai rar posterioara spre rect, in hematocel, provocand tenesme rectale sau dureri la defecatie (12).
ANATOMIE PATOLOGICA
Macroscopic, in locul de imtare a oului, trompa este marita de volum, dilatata, rosie sau violacee, iar in celelalte segmente este anormal
vascularizata, congestionata. Pe ovar, se constata prezenta unui corp galben normal. Volumul uterului creste, consistenta acestuia este diminuata, caracteristica fiind insa discordanta dintre marimea uterului si durata amenoreei.
Microscopic, procesul de nidatie fiind acelasi la nilul trompei ca si la nilul uterului, in zona de insertie a oului se constata:
- o musculatura subtire si infiltrata;
- formatiuni corio-placentare (8).In absenta elementelor trofoblastice, endometrul se transforma decidual.In 1954, Arias Stella a descris modificarile caracteristice ale epiteliului si glandelor endometriale in sarcina ectopica, datorita actiunii gonadotro-pinelor corionice.
Atipiile Arias Stella se caracterizeaza prin:
- celule epiteliale mari, cu nudei hipertrofici, hipercromatici;
- citoplasma crescuta cantitativ, cu aspect va-cuolar, spumos;
- tubi glandulari dilatati, cu disparitia lumenului datorita hipertrofiei celulare.
Trebuie subliniat insa faptul ca atipiile Arias Stella sunt sugesti, nu si patognomonice pentru sarcina ectopica, deoarece se pot constata si in procese inflamatorii sau endometrioza (12).
