Semne functionaleIn ordinea importantei, semnele functionale, in numar de trei, sunt:
- hemoragia, de tipul menoragiei, in 3/4 din cazuri si de tipul metroragiei (metroragia izolata fiind insa rara, 10% din cazuri). De obicei, menoragiile si metroragiile sunt asociate - meno-metroragii, putand da un aspect aproape continuu hemoragiilor;
- leucoreea, rareori izolata, de obicei imediat dupa menstruatie sub forma unei serozitati fluide, banale. Uneori se intalneste si hidroree intermitenta (1,8% din cazuri dupa Ducuing) sau chiar o pioree in cazul instalarii unei complicatii septice;
- durerea, semnaleaza de obicei o complicatie (compresiune in special). Uneori sunt prezente si
tulburari cale (polakiurie) si rectale. De notat ca mai putin de jumatate din fibromioamele uterine sunt simptomatice, iar la femeile peste 40 ani, fi-broamele asimptomatice pot fi prezente in 40-50% din cazuri.
Semne obiective
- La inspectie, la femeile albe, se poate obser o bombare a regiunii suprapubiene.
- La palpare, se constata o masa de talie riabila, situata median sau lateral, de forma rotunda sau ovoida, uneori perfect regulata, alteori neregulata si de consistenta ferma.
- Examenul cu lvele, poate evidentia un
fibrom intraginal de col sau un polip acusat prin col. Completat cu colposcopia permite si efectuarea unui frotiu cervico-ginal de depistare, care trebuie sa fie sistematic.
- Tractul ginal, combinat cu palparea abdominala, evidentiaza fie o masa unica, cu suprafata neregulata, de consistenta ferma, fie formatiuni rotunde, indolore, de consistenta dura, facand corp comun cu uterul, fara sant de separare intre acestea si
uter (semn major).
Examene complementare
Examenele complementare sunt utile pentru confirmarea diagnosticului in cazuri mai dificile, pentru precizarea importantei leziunilor pentru diagnosticul unei eventuale patologii asociate si pentru atitudinea terapeutica.
1. Frotiurile cervico-ginale de depistare si colposcopia vor fi efectuate sistematic atunci cand se decide o interventie consertoare, in scopul verificarii integritatii colului, pentru profilaxia cancerului de bont restant.
2. Explorarile endocavitare, permit obtinerea unei notiuni topografice exacte si uneori diagnostice, fiind contraindicate in prezenta unei
sarcini in evolutie, a unei infectii locale sau a unei
hemoragii (Caplier) si sunt reprezentate de:
a) Histerometrie - marirea cavitatii uterine (o histerometrie peste 8,5 cm) pledeaza in favoarea originii fibromiomatoase a unei mase pelviene sau abdominale;
b) Histerosalpingografie - primul cliseu, fara preparare, poate arata, uneori, unul sau mai multe fibroame calcifiate. Histerosalpingografia (HSG) propriu-zisa este inutila in cazurile in care un uter polifibromatos tipic de volum apreciabil, impune sanctiune chirurgicala.
3. Ecografia. Ecografic, fibromul uterin, se prezinta ca o formatiune cu ecouri, cu pereti grosi si densi, cu limitele anterioare usor de identificat si limitele posterioare dificil de vizualizat. Daca fibromul subseors este usor de recunoscut, miomul submucos este dificil de identificat, lucru ce-l poate face insa ecografia transginala.
Ecografia permite: diagnosticul si masurarea fibromului; supravegherea cresterii sau o eventuala complicatie (necrobioza septica, in care apar zone interne lichidiene cu contur net); diagnosticul unei eventuale sarcini.
4. Testele biologice sau imunologice de
sarcina pot fi utile pentru diagnosticul diferential al unei sarcini, la o femeie tanara in special.
5. Metode endoscopice:
a) Celioscopia, care permite evidentierea unui eventual fibrom subseros, evidentierea situatiei anexelor si diagnosticul unei endometrioze asociate.
b) Histeroscopia confirma diagnosticul fibroame-lor submucoase si precizeaza numarul, caracterul, localizarea si diametrul acestora.
6. Chiuretajul
biopsie cu examenul histopatologic al mucoasei evidentiaza o hiperplazie glandulo-chistica, doda unei impregnari estrogenice si nu a fibromului uterin. Este util, insa, pentru diagnosticul diferential cu un adenocarcinom de endo-metru.
7. Dozari hormonale (de estrogeni) si examenul citoginal hormonal, ca si in cazul examenului histopatologic al mucoasei obtinute prin chiuretaj biopsie, nu sunt utile pentru diagnosticul de fibrom uterin, traducand doar o hiperestrogenie.
8. Urografia intravenoasa este indispensabila in tumorile incluse in ligamentul larg, pentru aprecierea starii rinichiului subiacent si a cunoaste inainte de actul operator traiectul ureterului pelvin.
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
Diagnosticul diferential elimina:
- tumorile anexiale (chist de or, fibrom de or): formatiuni mobile, care nu fac corp comun cu uterul;
- sarcina ectopica, in care
uterul este usor marit de volum se palpeaza o formatiune latero-uterina, bolna prezentand dureri lombo-abdominale "hemoragie cu intermitenta\";
- sarcina normala - uterul are o consistenta diminuata, moale reactiile biologice si imunologice de sarcina sunt pozitive, ecografia putand evidentia prezenta unui sac gestational;
-
avortul - este eliminat cu usurinta in fata unui lou clinic, cu dureri lombo-abdominale, metro-ragii si modificari de col;
- endometrioza circumscrisa pe fata externa a uterului: formatiune mica, rotunda, de consistenta pastoasa, fiind dureroasa pre si in timpul men-struatiei;
- adenocarcinomul de corp uterin: rsta (in menopauza), scurgeri rozate si fetide si in ultima instanta biopsia, transeaza diagnosticul, ca si in sarcomul uterin.
