mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Explorarea cailor biliare extrahepatice
Index » Patologia cailor biliare extrahepatice » Explorarea cailor biliare extrahepatice
» Coledocoscopia

Coledocoscopia







Metoda initiata de Thornton in 1889 si imbunatatita treptat de Babcock (1937), Mac Iver (1941), Wildegans (1953) si Hopkins (1960). Coledocoscopul clasic este un instrument rigid, angulat in unghi obtuz sau drept, cu un diametru de 3-5 mm, fiind prezut cu canal optic, canal operator (preleri de biopsii sau extrageri de calculi) si canal de irigare. Dezantajul utilizarii acestui tip de coledoco-scop consta din accesul limitat la ambii poli ai CBP si din utilizarea strict intraoperatorie.
Aceste dezantaje au fost anulate in mare parte prin introducerea in practica medicala a metodelor de explorare a caii biliare principale pre, intra si postoperator, utilizand fibrele optice flexibile. Fibro-endoscoapele utilizate in diferite procedee permit nu numai explorarea, dar si utilizarea unei game riate de proceduri terapeutice.


Intraoperator. Fibrocoledocoscopul (coledoco-scop flexibil) utilizeaza tehnologia fibrelor optice multiple, cu o dimensiune de 35-50 cm, diametrul mediu fiind de aproximativ 5 mm. Se poate utiliza atat in chirurgia clasica, cat si in cea laparosco-pica, fiind util in silirea etiologiei obstructiilor caii biliare principale, permitand si indepartarea calcu-
lilor migrati sau autohtoni, utilizand sonda Dormia. Se poate folosi si postoperator, introducandu-l prin tubul de drenaj extern Kehr, daca lumenul acestuia este superior celui al coledocoscopului.
Pre sau postoperator (3, 4, 7) se utilizeaza fibroendoscopia in explorarea endocoledociana prin mai multe metode:
. Metoda "mother-babyscop\" (colangioscopie per os) utilizeaza un fibroendoscop cu un lumen inferior canalului operator al duodenoscopului (4,8 mm). Se efectueaza initial o PS generoasa care permite accesul acestui babyscop in interiorul caii biliare principale. Permite diagnosticul direct, nemediat al etiologiei obstructiilor biliare. Terapeutic, este utilizat in litotripsia ultrasonica sau cu laser pulsatil a calculilor care nu pot fi indepartati prin extragere cu sonda Dormia. Mediul lichid necesar litotripsiei este asigurat prin utilizarea canalului operator al babyscop-ului, ce este prezut cu o l etansa cu aper-tura axiala si laterala. Sonda de litotritie este ulterior introdusa prin acelasi canal operator pana la nivelul calculului, dupa care fragmentele litiazice sunt extrase cu sonda Dormia sau cea cu balonas.


Un caz particular al utilizarii endoscopiei in explorarea CBP il reprezinta utilizarea axoendosco-pului pediatric care poate fi introdus printr-o anas-tomoza coledoco-duodenala sau chiar transpapilar, dupa efectuarea PS.
. Colangioscopia percutana transhepatica. Se realizeaza dupa efectuarea unei colangiografii de control prin acul Chiba. Traiectul percutan trans-hepatic este ulterior dilatat utilizand o sonda cu balonas, dupa care, printr-o teaca metalica French 20-22 se introduce colangioscopul. Permite vizualizarea cailor biliare intrahepatice dilatate, a convergentei si a CBP silind etiologia icterelor obstruc-t ive. Poate fi dirijat in ramurile arborelui biliar utilizand un fir ghid, in scop terapeutic, in cazul litiazei intrahepatice. Este utilizata in scop terapeutic si pentru litiaza CBP, tratamentul constand in litotritie. Este strict indicata in cazul imposibilitatii utilizarii litotritiei perorale sau extracorporeale, in trata- meratul litiazei intrahepatice, litiazei reziduale sau recidite dupa anastomoze hepaticojejunale etc.



Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor