mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Aparatura sl instrumentar
Index » Notiuni de chirurgie laparoscopica » Aparatura sl instrumentar
» Sursa de lumina

Sursa de lumina


Share





Introducerea luminii reci (Storz) a stat la baza endoscopiei moderne, deoarece astfel s-au etat arsurile scerelor.
Sursa propriu-zisa o reprezinta un bec de xenon. El este pus in functiune printr-un intrerupator propriu. Viata sa este limitata la 300 pana la 1000 de ore. Din acest motiv, pe un cadran al sursei de lumina este conilizat numarul orelor de functionare a becului. in momentul epuizarii sale, un bec secundar de halogen ii preia functia, dar luminozitatea si calitatea imaginii sunt inferioare celor asigurate de becul de xenon. Schimbarea becului trebuie facuta dupa incheierea operatiei. in blocul operator trebuie sa existe intotdeauna un bec de xenon de rezerva.
Aparatul prezinta o iesire a sursei luminoase care se racordeaza cu un cablu optic din fibre de sticla. Aceasta face legatura cu laparoscopul.Intre becul de xenon si cablul optic este interpus un filtru care capteaza radiatia termica, oferind lumina "rece\". Totusi, datorita reflectarii produse de fibrele sale, capatul distal al cablului optic se incalzeste apreciabil pe langa o intensitate mare a luminii.


Sursa de lumina este conectata si la unitatea de control a camerei.


Particularitati si dificultati legate de imaginea deo

A. Prima si cea mai importanta particularitate a chirurgiei laparoscopice tine de faptul ca operatorul nu isi priveste mainile executand manopera chirurgicala, ci el priveste pe ecranul monitorului propria sa actitate. Asadar el trebuie sa lucreze sub un unghi al vederii diferit de controlul zual direct din chirurgia conventionala in special, si din procesul muncii in general. Situatia este total neobisnuita si, dupa cum apreciaza Ph. Mouret, ea genereaza o adevarata dublare a personalitatii: una de executant al manoperei, alta de spectator la manopera. Schimbarea este de mare dificultate, de aceea s-a si vorbit de "revolutia\" laparoscopica. Totusi, ea este mai usor acceptata de tanara generatie, care prin jocurile deo este "antrenata\" sa fie in acelasi timp actorul si spectatorul propriilor actiuni (Ph. Mouret).
Depasirea acestui impediment necesita cel putin 10 ore de exercitii la simulator, exercitii in care se deprinde coordonarea ochi-mana, fara de care orice participare in actitatea de chirurgie laparoscopica dene o improzatie periculoasa.
B. in ceea ce priveste manevrarea instrumentelor, se stie ca extremitatea distala a acestora se deplaseaza intotdeauna in sens invers mainii care le actioneaza. Pe ecran, miscarea extremitatii dis-tale a instrumentului apare fidel atata timp cat laparoscopul, instrumentul si monitorul sunt plasateIn succesiunea mai sus amintita. in momentul in care succesiunea este: instrument-laparoscop-mo-nitor, miscarea este redata inversat (. 6). Aceasta situatie creeaza mari dificultati de manevrare si trebuie etata de cate ori este posibil.

C. O alta particularitate a chirurgiei laparoscopice o reprezinta absenta celei de a treia dimensiuni: profunzimea. Imaginea bidimensionala reprezinta un handicap pentru incepator si sunt necesare numeroase ore de exercitiu pentru a depasi acest inconvenient.


In prezent se afla in stadiul de perfectare, sisteme capabile sa ofere imagine stereoscopica. Un asemenea dispozitiv, nominalizat cu indicativul 3D, se bazeaza pe conectarea la acelasi laparoscop a doua deocamere speciale (una pentru ochiul drept, alta pentru cel stang) care preiau imaginea din unghiuri diferite. Un computer prelucreaza imaginea si o proiecteaza pe monitor. Echipa operatorie poarta ochelari interacti care asigura perceptia tridimensionala a imaginii.
D. in sfarsit, dimensiunea structurilor anatomice este modificata, intrucat deocamera produce mariri de 5 pana la 15 ori, in functie de distanta de la obiectiv la organ. Aceasta particularitate ofera o serie de avantaje: chirurgul laparoscopist beneficiaza de o imagine magnifica si poate aprecia detalii care raman nesesizate in conditiile chirurgiei standard. De exemplu, in operatia Heller, fibrele musculare circulare ale esofagului inferior se vad cu o claritate exceptionala.

Aceasta imagine amplificata, ca de un microscop chirurgical, are insa si dezavantaje, pentru incepatori. Astfel, o hemoragie de 10-l5 ml poate aparea ca o inundatie catastrofica si nu o data s-a recurs din acest motiv la convertire. in asemenea situatii, chirurgii au fost socati de discrepanta dintre imaginea deo si cantitatea mica de sange constatata la deschiderea peritoneului.
De asemenea, trebuie luata in considerare dificultatea aprecierii unor dimensiuni normale sau patologice. Astfel, este greu de evaluat daca de exemplu duetul cistic este dilatat sau nu. Pentru a depasi acest inconvenient se recomanda sa se raporteze dimensiunea structurilor la dimensiunea unor instrumente aflate in acelasi camp zual (pense cu diametrul de 5 sau 10 mm).



Tipareste Trimite prin email






Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2021 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Notiuni de chirurgie laparoscopica:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai