Presiunea in artera pulmonara se masoara cu ajutorul cateterului Swan-Ganz. Acest cateter Swan-Ganz, cu
fibre optice si aparatura complexa de monitorizare permit supravegherea si a altor parametri cum ar fi: presiunea venoasa centrala, presiunea in artera pulmonara, presiunea sistolica pulmonara, presiunea diastolica pulmonara, presiunea medie pulmonara, presiunea in capilarul pulmonar ocluzat. Recoltarea de probe de sange prin cate-terul pozitionat in artera pulmonara sau capilarul pulmonar ofera posibilitatea determinarii presiunii oxigenului in sangele venos amestecat si calcularii suntului intrapulmonar. Dotarea cateterului Swan-Ganz cu un termistor da posibilitatea calcularii debitului cardiac prin termodilutie si calcularea rezistentei sculare sistemice si pulmonare. Cateterele moderne sunt prezute cu electrozi bipolari in scopul monitorizarii ECG atriala sau sculara ori legarii la un pacemaker extern (. 3).
Insertia cateterului Swan-Ganz. Deoarece acest cateter are un diametru mai mare, iar pozitionarea lui corecta in artera sau capilarul pulmonar implica parcurgerea cordului drept, descriem succint tehnica de insertie:
1. plasarea unui cateter venos periferic in vena jugulara interna dreapta (G-l8), pe care se introduce o struna metalica;
2. struna metalica se impinge in interiorul venei pe o distanta de cea. 20 cm. fara a intampina rezistenta;
3. se scoate cateterul G18 si cu un bisturiu se practica o incizie de 3 mm a tegumentului in vederea usurarii introducerii dilatatorului venos;
4. dilatatorul venos cu teaca sa si firul metalic sunt ansate cu prudenta pana ce capatul intra-scular al firului metalic patrunde in atriul drept. Se retrage firul metalic, iar cu o seringa atasata la dilatator se aspira sange;
5. se pregateste cateterul: se verifica conuratia si integritatea lui. Se umplu canalele CVP si PA cu solutie salina izotona heparinata (2u hepa-rina/ml); se verifica integritatea electrica a termis-torului si a pacemaker-u\\u\\ daca acesta exista; se ataseaza canalul PA la senzorul de presiune al monitorului;
6. insertia cateterului: se anseaza prin teaca dilatatorului in vena jugulara interna; dupa ansarea cu 20 cm in vena, se reumple balonasul cateterului, moment in care traseul PVC devine evident pe ecran (. 4); se anseaza incet cateterul pana ajunge in atriul drept, moment vizualizat de curba PVC (25-30 cm de la locul de insertie); se anseaza in ventriculul drept (traseul VD este evident dupa ansarea cu 30-35 cm), si in artera pulmonara (45-50 cm); cateterul odata pozitionat in artera pulmonara, se anseaza pana in pozitia de ocluzie a capilarului pulmonar (la cea 45-55 cm); golirea balonasului ofera posibilitatea masurarii presiunii in artera pulmonara, iar umflarea lui ofera posibilitatea masurarii presiunii capilarului pulmonar ocluzat;
7. odata pozitionat corect, se incepe perfuzarea pe cateter de solutie satina izotona ca si pe teaca dilatatorului, pentru prevenirea formarii de cheaguri. Locul de
punctie este ingrijit si pansat aseptic, ca orice plaga chirurgicala;
8. toate canalele cateterului, ca si conectoarele vor fi umplute periodic cu solutie salina izotona heparinata.
Dintre incidentele si accidentele insertiei cateterului Swan-Ganz, se enumera: cateterizarea arterei carotide, perforatia atriului drept, ventriculului drept sau arterei pulmonare, aritmii, infarct pulmonar, risc trombogenic, infectii (tromboflebita, endocardita).
Informatiile obtinute cu ajutorul cateterului Swan-Ganz ofera posibilitatea de a elua cu exactitate starea cordului si a hemodinamicii.
Presiunile normale in sistemul cardioscular la adult sunt (el I):
