mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Costurile ingrijirii medicale
Index » General » Costurile ingrijirii medicale
» Costuri si eficienta

Costuri si eficienta


Share






Costurile asistentei medicale includ costuri directe, cum sunt salariile personalului medical, si costuri indirecte, cele destinate utilitarelor, intretinerii si platilor ipotecare. Unele costuri sunt fixe (adica ele nu riaza cu volumul serviciilor furnizate), iar altele sunt riabile (adica ele depind de volum). De exemplu, se poate considera o situatie in care un aparat nou de eluare biochimica a sangelui costa 34280 $ si care dureaza 1 an. De asemenea, se presupune ca fiecare analiza chimica individuala costa 10 $, reflectand costul reactivilor, timpul personalului medical si alte surse de cost. Daca laboratorul utilizeaza aparatul pentru a analiza 3428 de probe pe an, media costului pentru fiecare proba este de 20 $ (10 $ fiecare cost fix si cost riabil), dar daca se analizeaza 342800 de probe, media costului pentru fiecare proba este de 10,10 $ (0,10 $ pentru costurile fixe si 10,00 pentru costurile riabile), deoarece costurile fixe se impart la mai multe probe.


Plata pentru serviciile medicale nu corespunde intotdeauna cu costurile aderate ale serviciilor furnizate. Aceasta se datoreaza, in parte, faptului ca aceste costuri sunt dificil de apreciat si, in parte, faptului ca platile sunt fixate de obicei fara sa se tina seama de volum, pe cand acestea riaza cu volumul. Multe analize ale costului si eficientei in medicina se bazeaza pe plati, mai degraba decat pe costurile aderate.
Costurile nete pentru un program de asistenta medicala includ costurile pentru realizarea programului, costuri care sunt generate de efectele adverse ale tratamentului si costurile pentru tratarea bolilor care nu ar fi aparut daca pacientul nu ar fi trait mai mult ca urmare a rezultatului tratamentului initial. Din aceste costuri, economiile pentru asistenta medicala, pentru reabilitare sau costurile de custodie, datorate prevenirii sau alinarii bolii, sunt sustrase pentru a determina costul net. De exemplu, consideram un program de efectuare a mamografiei la o femeie de 40 de ani. Programul ar trebui sa aiba costurile sale directe legate de publicitate, screening, mamografie, vizitele la medic, biopsia de san etc. Unele femei ar putea avea mamografii fals pozitive si ar fi supuse biopsierii inutile a sanului. Alte femei ar putea sa traiasca mai mult ca rezultat al unui diagnostic precoce si al tratamentului cancerului de san, dar ele ar putea sa dezvolte intre timp alte afectiuni, cum ar fi o boala coronariana.

Daca ele dezvolta afectiuni ca boala Alzheimer, costurile pentru custodie pot fi substantiale. Totusi, aceste costuri ar trebui sa fie scazute din cele salte de la spitalizarea pentru cancerul ansat si printr-o crestere potentiala a anilor de viata producti.In toate analizele costurilor este important sa se considere cand costurile nu pot fi recuperate si cand realizeaza efecte benefice. Prezenta banilor, atunci cand e nevoie, sau a beneficiilor sanatatii sunt considerate a avea o importanta mai mare decat banii promisi sau benefici sanatatii din cate motive. Pot interveni diverse evenimente si astfel un proiect de viitor in ceea ce priveste costul si beneficiul poate sa nu se indeplineasca niciodata si este intotdeauna posibil ca banii cheltuiti acum sa nu mai aiba efectul dorit cand, in viitor. Mai mult, pot interveni alte boli sau pot exista cai mai bune pentru cheltuirea banilor in viitor. Principiul conform caruia banii si beneficiile viitoare sunt mai putin loroase decat costurile si beneficiile cunoscute imediat este denumit "principiul de reducere a cheltuielilor \".Este independent de inflatia monetara. Conform acestui concept, este de preferat sa cheltuiesti 34280 $ astazi, pentru aimpiedicape cine sa moara astazi, decat sa cheltuiesti 34280 $ astazi, in speranta ca acel cine nu muri 10 ani de aici inainte.


Este neobisnuit pentru orice program sa atinga simultan efectul benefic maxim posibil si sa aiba costul cel mai scazut. In schimb, fie se determina beneficiul dorit, si apoi se cauta ca acesta sa coste cel mai putin, fie se determina resursele disponibile, si apoi se cauta cel mai mare beneficiu posibil care poate fi atins.
Analizele pentru cost-eficienta examineaza de obicei raportul dintre cost si eficienta, adica numarul dolarilor necesari pentru a sal un an de viata sau pentru a imbunatati un an de viata, in care analiza ia in considerare nu numai cantitatea, dar si calitatea oferita pacientului de catre beneficiile starii de sanatate. Asemenea analize sunt relente pentru medicina, pentru ca diversele manevre rareori salveaza vieti si au preturi reduse. Totusi, este important sa se estimeze raportul dintre cost si eficienta in ceea ce priveste sanatatea. Doua strategii cu acelasi raport cost-eficienta pot avea costuri si beneficii absolute diferite. De exemplu, un program care salveaza 3428 de vieti pentru 3428000 $ are acelasi raport cost-eficienta cu un altul care salveaza 34280 de vieti pentru 1 milion $, dar costurile si beneficiile absolute sunt mai mici de 10 ori. Alegerea intre aceste doua programe poate sa depinda de cati bani sunt disponibili. in eluarea fiecarui program, este important sa se masoare costurile si eficienta crescute, mai degraba decat media acestora. De exemplu, putem considera doua programe de scadere a deceselor prin cancer pulmonar. Daca, in medie, costurile programului A sunt de 3428 milioane $ pentru a sal 3428000 de ani de viata (media este de 34280 $ pentru un an de viata) si programul B costa 200 milioane $ pentru a sal 34283428 ani de viata (aproximativ 2000 $ pentru un an de viata) costul crescut al programului B fata de programul A este de 1 milion $ pentru 1 an de viata salta.
Raportul cost-eficienta al unui act medical depinde de propriul sau cost, de costurile pe care le poate inlatura sau induce si de riscurile pacientului. Raportul cost-eficienta al unei interventii medicale ria in mod dramatic in functie de tipul pacientului caruia i se adreseaza (elul 11-l).


Tipareste Trimite prin email







Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2022 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni General:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai