mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Principiile terapiei medicamentoase
Index » Farmacologie clinica » Principiile terapiei medicamentoase
» Determinanti ai nivelurilor plasmatice in cursul fazei de echilibru

Determinanti ai nivelurilor plasmatice in cursul fazei de echilibru







Un determinant important al nilului plasmatic al medicamentului in cursul fazei de echilibru dupa o doza unica este extinderea distributiei medicamentului in afara timentului plasmatic. De exemplu, daca distributia unei doze de 3 mg dintr-o macro-molecula voluminoasa este limitata la un volum plasmatic de 3 1, atunci concentratia plasmatica va fi de 1 mg/l. Totusi, daca un alt medicament este distribuit astfel incat 90% din acesta paraseste timentul plasmatic, atunci numai 0,3 mg vor ramane in cei 3 1 de volum plasmatic si concentratia lui in plasma va fi de numai 0,1 mg/l. Volumul aparent de distributie Vd exprima relatia dintre cantitatea de medicament din organism si concentratia lui plasmatica la echilibru.


cantitatea de medicament din organism

V =---------------------------------------------


d concentratia plasmatica

Cantitatea de medicament din organism este exprimata ca masa (de exemplu, miligrame) si concentratia plasmatica este exprimata ca masa per volum (de exemplu, miligrame pe litru). Astfel, Vdeste un volum ipotetic, in care cantitatea de medicament s-ar distribui, daca concentratia lui in intregul volum ar fi aceeasi cu cea plasmatica. Desi nu este un volum real, este un concept important, deoarece prin intermediul sau se determina fractiunea plasmatica din cantitatea totala de medicament si, astfel, fractiunea disponibila pentru organele de epurare. Se poate obtine o aproximare a Vd in faza de echilibru, prin estimarea concentratiei plasmatice a medicamentului la momentul zero (Cp0) prin extrapolarea retrograda a reprezentarii fazei de echilibru la momentul zero, asa cum e ilustrat in ura 68-l. Astfel, dupa administrarea intranoasa, cand doza este cantitatea din organism la momentul zero, am:




CAPITOLUL 68

Principiile terapiei medicamentoase
449


doza Cp0

Pentru administrarea macromoleculei voluminoase mentionate mai sus, Cp0 masurat de 1 mg/l, dupa o doza de 3 mg, indica un Vdcare este un volum real, volumul plasmatic. Aceasta este o exceptie totusi, pentru ca Vd al celor mai multe medicamente este mai mare decat volumul plasmatic; multe medicamente sunt preluate atat de mult de catre celule, incat nilurile tisulare le depasesc pe cele plasmatice. Pentru asemenea medicamente, volumul ipotetic Vd este mare, chiar mai mare decat volumul apei din organism. De exemplu, ura 68-l arata ca Cp0 obtinut prin extrapolare dupa administrarea a 50 mg lidocaina este de 0,42 mg/l, rezultand un Vd de 119 1.
Avand in dere ca eliminarea este in general efectuata de rinichi si ficat, este util sa privim eliminarea medicamentelor in conformitate cu conceptul de clearance. De exemplu, in rinichi, indiferent de gradul in care epurarea medicamentului este determinata de filtrare, secretie sau reabsorbtie, rezultatul net este reducerea concentratiei plasmatice a medicamentului pe masura ce trarseaza organul. Valoarea acestei reduceri se exprima ca proportia de extractie sau E, aceasta fiind constanta atata timp cat are loc un proces de eliminare de ordinul I.
E = C, - CY
unde Ca = concentratia plasmatica arteriala si Cv = concentratia plasmatica noasa. Daca extractia este completa, E = 1. Daca fluxul plasmatic total renal este Q (ml/min), volumul plasmatic total din care medicamentul este complet epurat in unitatea de timp (clearance, CI) este determinat prin:
Daca proportia de extractie renala a penicilinei este 0,5 si fluxul plasmatic renal este 680 ml/min, atunci clearance-ul renal al penicilinei este de 340 ml/min. Daca proportia de extractie este mare, cum este cazul extractiei renale a aminohi-puratului sau extractia hepatica a propranololului, atunci clearance-ul este dependent de fluxul sanguin la nilul organului2.
Clearance-ul sistemic (CI) este suma clearance-urilor tuturor organelor de eliminare, fiind cea mai buna masura a eficientei procesului de eliminare. Daca medicamentul este epurat atat de rinichi, cat si de ficat, atunci:
CI = Clrenal + Clhepatlc
Astfel, daca la o persoana normala penicilina este eliminata atat prin clearence renal (340 ml/min), cat si prin clearance hepatic (36 ml/min), clearance-ul total este de 376 ml/min. Daca clearance-ul renal este redus la jumatate, clearance-ul total este 170 + 36 sau 206 ml/min. in anurie, clearance-ul total este egal cu clearance-ul hepatic.
Numai medicamentul din timentul vascular poate fi eliminat in cursul fiecarui pasaj printr-un organ. Pentru a sili ponderea clearance-ului plasmatic realizat de unul sau mai multe organe fata de rata de epurare a medicamentului din organism, clearance-ul trebuie raportat la volumul "echivalentilor plasmatici\" la dispozitia procesului de epurare, acesta fiind volumul de distributie. Daca volumul de distributie este 101 si clearance-ul este de 11/min, atunci se elimina pe minut o zecime din medicamentul aflat in organism. Aceasta fractie, Cl/Vd, este cunoscuta drept constanta de epurare (constanta de eliminare fractionala) si este notata cu k:


Daca constanta k este inmultita cu cantitatea totala de medicament din organism, se poate determina in orice moment rata actuala de eliminare:
Rata de eliminare = kx cantitatea din organism = CI . Cp
Aceasta este ecuatia generala pentru toate procesele de ordinul I si exprima faptul ca intr-un astfel de proces rata de eliminare este proportionala cu diminuarea cantitatii.Intrucat timpul de injumatatire este o expresie temporala a procesului exponential de ordinul I, timpul de injumatatire (t1/2) poate fi raportat la k dupa cum urmeaza:
Asa cum este aratat in sectiunea despre dozarea medicamentelor in caz de insuficienta renala ("Efecte ale afectiunilor renale\", mai jos descrise), relatia liniara dintre k sau CI si clearence-ul creatininei face din k un parametru util pentru estimarea modificarilor eliminarii medicamentului odata cu reducerea clearance-ului creatininei in insuficienta renala. Timpul de injumatatire nu este dependent linear de clearance. Relatia importanta:


_ 0,693 Vd

l\"2 ~ ciIndica in mod clar dependenta timpului de injumatatire - o masura a ratei de eliminare - de doua variabile fiziologice independente, volumul de distributie si clearance-ul, ultima exprimand eficienta eliminarii. De exemplu, timpul de injumatatire este scurtat atunci cand fenobarbitalul induce eliberarea enzimelor responsabile de clearance-ul hepatic al medicamentului si este prelungit in insuficienta renala, cand clearance-ul renal al medicamentului este diminuat. De asemenea, timpul de injumatatire al anumitor medicamente este mai scurt atunci cand volumul lor de distributie este redus. in tratamentul pacientilor dupa o supradoza de medicament, efectele hemo-dializei asupra eliminarii medicamentului depind de volumul acestuia de distributie. Cand volumul de distributie este mare, asa cum este cazul pentru antidepresile triciclice (Vd al desipraminei depaseste 1500 1), epurarea medicamentului decurge incet, chiar la o dializare cu un clearance performant.
Masura in care un medicament este legat de proteinele plasmatice influenteaza, de asemenea, fractia extrasa de organele de eliminare. Defectele de legare modifica semnificativ rata excretiei, dar numai atunci cand eliminarea este limitata la medicamentul nelegat (liber) din plasma. Masura in care legarea influenteaza eliminarea depinde de afinitatile relati ale medicamentului pentru legarea in plasma si pentru procesul de extractie. Afinitatea mare a sistemului renal tubul ar de transport anionic pentru multe medicamente determina extractia medicamentului legat sau nelegat, iar procesul eficient prin care ficatul epureaza propranololul extrage din sange cea mai mare parte a acestui medicament legat in proportie mare. in cazul medicamentelor cu ratie mica de extractie de catre organ, numai moleculele nelegate sunt disponibile pentru eliminare.


Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Farmacologie clinica:


 
Fa-te cunoscut! invitatie-1
Invitatie Online - promoveaza produse medicale invitatie-2

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

invitatie-3
vizitatorii nostri pot fi clientii tai