Mai mult de 60 de milioane de oameni traiesc anual experienta calatoriei transmeridiane cu avionul, care adeseori este asociata cu somnolenta excesiva in timpul zilei, insomnie la debutul somnului, treziri frecnte din
somn indeosebi in a doua jumatate a noptii. Disconfortul gastrointestinal este ceva obisnuit. Sindromul este tranzitoriu, dureaza in mod tipic 2-l4 zile, in functie de numarul fusurilor orare trarsate, de directia calatoriei, de varsta calatorului si de capacitatea de adaptare la schimbare. Se spune ca acei calatori care petrec mult timp in aer liber se adapteaza mai usor decat aceia care stau mai mult in camere de hotel, probabil datorita expunerii la lumina naturala.
TULBURARI DE SOMN IN CAZUL LUCRULUI IN TURE Aproximativ 7 milioane de muncitori din S.U.A. lucreaza in mod constant noaptea, fie in program permanent fie prin rotatie. In plus, in fiecare saptamana, milioane de americani aleg sa ramana trezi noaptea pentru a realiza termene limita, pentru a conduce pe distante lungi sau pentru a participa la activitati recreati, ceea ce duce la o inrsare a propriului ciclu somn-ghe. Studiile efectuate in cazul muncitorilor in schimburi de noapte indica faptul ca sistemul de cronometrare circadian nu reuseste sa se adapteze cu succes la un astfel de program de lucru inrsat. Acest fapt conduce la o reglare inadecvata intre programul dorit de munca-odihna si randamentul pacemaker-ului si un somn tulburat in timpul zilei. In consecinta, privarea de somn, cresterea timpului de ghe anterior lucrului si reglarea inadecvata a fazei circadiene produc ghe scazuta si o performanta scazuta si duc la un risc crescut al sigurantei in cazul muncitorilor in turele de noapte.
Activitatile de rutina, cum ar fi condusul pe autostrada, sunt supuse in mod particular accidentelor asociate somnului. Exista o crestere importanta a riscului de accidente rutiere fatale pentru soferi intre miezul noptii si ora 6 A.M., chiar si atunci cand alcoolul este eliminat dintre factorii cauzatori. in plus, se crede ca muncitorii care lucreaza noaptea au un ritm cardiac crescut,
tulburari gastrointestinale si de reproducere.
Interntiile trebuie sa promoze o constientizare sporita a pericolelor asociate lucrului pe timpul noptii si trebuie sa aiba ca scop minimalizarea atat a intreruperii circadiene, cat si a privarii de somn. Programul de lucru trebuie sa minimalizeze: (1) expunerea la munca nocturna, (2) frecnta schimbului de ture astfel incat schimbarile sa nu se faca mai devreme de 2-3 saptamani, (3) numarul turelor nocturne consecuti lucrate de la 7 (care este caracteristic) la 4-5 si (4) durata turei de noapte. in plus, utilizarea strategica a expunerii la lumina stralucitoare poate facilita adaptarea rapida la munca in tura de noapte, acolo unde este posibil. Aceste etape pot conduce la ameliorarea marcata a sanatatii angajatului si a performantei sale si la reducerea ratei accidentelor in randul angajatilor in ture.
