mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Perturbari ale ventilatiei
Index » Bolile sistemului respirator » Perturbari ale ventilatiei
» Hiperventilatia si sindroamele asociate

Hiperventilatia si sindroamele asociate







DEFINITIE SI ETIOLOGIE
Hiperntilatia alolara apare cand Paco scade sub limita normala de 37-43 mmHg. Hiperntilatia nu este sinonima cu hiperpneea, care se refera la un debit ntilator pe minut crescut, fara referire la Paco2. Desi hiperntilatia se asociaza frecnt cu dispneea, pacientii care hiperntileaza nu acuza obligatoriu dispnee; si inrs, pacientii cu dispnee nu prezinta neaparat hiperntilatie.
Numeroase entitati pot fi asociate cu hiperntilatia alolara (elul 263-2), dar in toate cazurile mecanismul de baza presupune o crestere a eferentelor respiratorii, care este mediata fie prin comportament, fie prin sisteme de control respirator meolic (ura 263-3). Astfel, hipoxemia creste ntilatia prin stimularea chemoreceptorilor periferici, iar numeroase afectiuni pulmonare si insuficienta cardiaca congestiva cresc ntilatia prin stimularea receptorilor vagali aferenti din plamani si caile respiratorii. Debitul cardiac scazut si hipotensiunea stimuleaza chemoreceptorii periferici si inhiba baroreceptorii, ambii crescand ntilatia. Acidoza meolica, un stimul respirator important, excita atat chemoreceptorii periferici, cat si cei centrali si creste sensibilitatea chemoreceptorilor periferici la hipoxemie. Insuficienta hepatica poate produce hiperntilatie, probabil datorita stimulilor meolici care actioneaza asupra chemoreceptorilor periferici si centrali.


Se presupune ca numeroase afectiuni neurologice si psihice stimuleaza ntilatia prin intermediul sistemului comportamental de control al respiratiei. In aceasta categorie intra hiperntilatia psihogena sau de anxietate si insuficienta cerebrovasculara sera, care poate sa afecteze influenta inhibitorie exercitata in mod normal de structurile corticale asupra neuronilor respiratori din trunchiul cerebral. Mai rar, bolile mezencefalului si ale hipotalamusului induc hiperntilatie si se admite ca prin aceste mecanisme febra si infectia pot induce hiperntilatie prin efectele asupra acestor structuri. Mai multe medicamente provoaca hiperntilatie prin stimularea chemoreceptorilor centrali sau periferici sau prin actiune directa asupra neuronilor respiratori din trunchi. Hiperntilatia cronica apare normal in timpul sarcinii, ca efect al progesteronului si al altor hormoni asupra neuronilor respiratori.


TRASATURI CLINICE SI FIZIOLOGICE

Deoarece hiperntilatia se asociaza cu cresterea travaliului respirator, a efortului muscular si a debitului ntilator pe minut, simptomul cel mai frecnt asociat cu hiperntilatia este dispneea. Totusi, exista o discrepanta importanta intre gradul hiperntilatiei, evaluat pe baza Paco , si gradul dispneei asociate. Din punct de dere fiziologic, hiperntilatia este utila la pacientii cu hipoxemie, deoarece hipocapnia alolara este asociata cu o crestere a Po alolar si arterial. Din contra, hiperntilatia poate fi si daunatoare. Hipocapnia asociata cu alcaloza poate determina simptome neurologice, precum ameteala, tulburari vizuale, sincopa, crize convulsi (secundare vasoconstrictiei cerebrale), parestezii, spasm carpopedal si tetanie (secundar scaderii calciului liber seric) si slabiciune musculara (secundara hipofosfatemiei). Alcaloza sera poate induce aritmii cardiace si ischemie miocardica. Pacientii cu alcaloza respiratorie primara sunt predispusi la respiratie periodica si apnee centrala in somn ( modulul 264).


DIAGNOSTIC La cei mai multi pacienti cu sindrom de hiperntilatie, cauza este usor de depistat pe baza anamnezei, a examenului fizic si a coexistentei altor boli ( elul 263-4). La pacientii la care cauza nu poate fi silita clinic, instigatiile incep printr-o analiza a gazelor in sangele arterial, care sileste prezenta hiperntilatiei alolare (PaCo2 scazut) si seritatea ei. La fel de important este pH-ul arterial, care permite clasificarea in alcaloza respiratorie primara (pH crescut) sau acidoza meolica primara (pH scazut). De asemenea, este importanta Pao2 si calcularea (A-a)Po2, deoarece o diferenta mare alolo-arteriala in oxigen sugereaza o afectiune pulmonara la baza. HCO3 redus sileste natura cronica a afectiunii si sugereaza o cauza organica. Masurarea ntilatiei si a PCo2 arterial sau transcutan in timpul somnului sunt utile cand se suspicioneaza hiperntilatia psihogena, deoarece acesti pacienti nu hiperntileaza in timpul somnului.
Afectiunile care determina cel mai frecnt hiperntilatie aparent inexplicabila sunt bolile vasculare pulmonare (in special trombembolismul recurent sau cronic) si hiperntilatia psihogena sau anxioasa. Hiperntilatia din bolile vasculare pulmonare asociaza dispnee de efort, o diferenta (A-a)PQ2 crescuta, cu mentinerea hiperntilatiei in timpul efortului. In schimb, pacientii cu hiperntilatie psihogena acuza tipic dispnee de repaus, dar nu si in timpul efortului moderat, si acuza de obicei nevoia de oftat frecnt.
Acesti bolnavi acuza, de asemenea, ameteli, transpiratii, palpitatii si parestezii. in timpul efortului usor-moderat, hiperntilatia tinde sa dispara, iar (A-a)PO2 este normala, dar frecnta si debitul cardiac cresc, ca urmare a cerintelor meolice.


TRATAMENT

Hiperntilatia alolara are de obicei consecinte clinice minore si de aceea tratamentul ei se adreseaza cauzei. La cativa pacienti la care alcaloza se presupune ca induce vasoconstrictie cerebrala semnificativa, parestezii, tetanie sau tulburari cardiace, este benefica inhalarea CO2in concentratii mici. La pacientii cu hiperntilatie psihogena debilitanta, explicarea originii simptomelor este de obicei suficienta si chiar curabila. Altii beneficiaza de pe urma tratamentului cu antagonisti beta adrenergici sau a programelor de exercitiu fizic. Se mai poate indica tratamentul specific al anxietatii.



Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor