mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali
Afectiuni ginecologice
Index » Boli » Afectiuni ginecologice
» Durerea pelvina

Durerea pelvina


Share



Durerea pelna poate avea originea in pels sau poate iradia din alta regiune a corpului. Originea pelca este sugerata de anamneza (ex., dismenoree si dispareunie) si examenul fizic, dar trebuie intretinut un indice mare de suspiciune pentru afectiunile extrapelce cu iradiere in pels, cum ar fi apendicita, colecistita, ocluzia intestinala si infectiile tractului urinar ( modulul 14).

Durerea pelna "fiziologica\"
Durerea asociata cu ovu-latia ("mittelschmerz\") Multe femei au avut disconfort abdominal inferior la ovulatie, in mod caracteristic o durere surda la mijlocul ciclului in unul din cadranele inferioare abdominale, durand de la minute la ore. Aceasta este rar severa sau invalidanta. Durerea poate proveni de la iritatia peritoneala data de lichidul folicular eliminat in catatea peritoneala la ovulatie. Debutul la mijlocul ciclului si durata scurta a durerii sunt adesea diagnostice.


Durerea premenstruala sau menstruala

La femeile cu ovulatie normala, simptomele somatice de-a lungul a catorva zile dinainte de menstruatie pot fi nesemnificative sau pot fi invalidante. Asemenea simptome includ edemele, angorjarea mamara si balonarea sau disconfortul abdominal. Un simptom complex de iriilitate, depresie si letargie ciclica este cunoscut ca sindromulpremenstrual (PMS). Cauza PMS este necunoscuta si nu exista un consens in printa terapiei.
Crampele uterine severe sau invalidante din timpul menstrelor ovulatorii si in absenta bolilor pelne dovedite sunt denumite dismenoree primara. Dismenoreea primara este cauzata de ischemia uterina indusa de prostaglandine si se trateaza cu inhibitori ai sintezei de prostaglandine sau contraceptive orale.


Durerea pelna datorata cauzelor organice

Dismenoreea severa asociata cu afectiuni pelne este denumita dismenoree secundara. Cauzele organice ale durerii pelce pot fi clasificate in (1) uterine, (2) anexiale, (3) vulvare sau vaginale, (4) asociate sarcinii.
Durerea uterina Durerea de etiologie uterina este adesea cronica si continua si creste in intensitate la menstruatie si contact sexual. Cauzele includ leiomiomul uterin (in mod particular leiomiomul submucos si degenerat), adenomioza si stenoza cercala. Infectia uterului asociata manevrelor intrauterine dupa dilatare si chiuretaj sau asociata dispozitivelor intrauterine poate de asemenea cauza dureri pelne ( modulul 337). Durerea pelna datorata cancerului de endometru sau de col este, de obicei, o manifestare tarzie ( modulul 337).


Durerea anexiala

Cea mai obisnuita cauza de durere la nivelul anexelor (trompe si ovare) este infectia ( modulul 130). Salpingo-ovarita acuta se manifesta cu dureri abdominale inferioare, febra si frisoane; incepe la cateva zile dupa perioada menstruala si este datorata, de obicei, infectiei cu chlamidia sau gonococ, cu sau fara suprainfectie piogena. Boala inflama-torie pelna cronica rezulta dintr-un singur sau mai multe episoade de infectie si se poate prezenta ca sterilitate asociata cu dureri cronice pelne, care cresc in intensitate la menstruatie si contact sexual. La examenul fizic, anexele sunt sensibile si poate fi prezenta o ingrosare anexiala cu sau fara existenta unei formatiuni. Boala inflamatorie pelna poate deveni urgenta chirurgicala, daca prin ruperea unui abces tubo-ovarian se produce peritonita. Chisturile ovariene sau neoplasmele pot determina dureri pelne care den mai severe la torsionarea sau ruperea formatiunii, iar sarcina ectopica trebuie luata in considerare la diagnosticul diferential ( mai jos). Endome-trioza care intereseaza trompele uterine, ovarele sau peritoneul poate determina durere abdominala joasa cronica si sterilitate; intinderea tesutului implicat nu se coreleaza intotdeauna cu severitatea simptomelor. Durerea in endometrioza creste tipic la menstruatie si, daca ligamentele posterioare ale uterului sunt implicate, la contactul sexual.
Durerea vulvara sau vaginala Durerea in aceasta regiune este de cele mai multe ori datorata vaginitelor infectioase cauzate deMonilia, Trichomonas sau bacterii si este asociata, in mod caracteristic, cu scurgeri vaginale si prurit. Vulta herpetica, condiloma acuminatum si chisturile sau abcesele glandelor lui Bartholin pot cauza de asemenea durere vulvara.

Tulburari asociate sarcinii Sarcina trebuie luata in considerare in diagnosticul diferential al durerii pelne in perioada reproductiva. Iminenta de avort sau avortul incomplet se manifesta adesea cu crampe (contractii) uterine, sangerare cu cheaguri de sange, urmand unei perioade de amenoree. Sarcina ectopica se poate manifesta insidios si are ca rezultat hemoragia intraperitoneala severa si moartea gradei.


Evaluarea durerii pelne

Evaluarea durerii pelne necesita o anamneza atenta si examinarea pelna. Acestea conduc deseori la un diagnostic corect si instituirea unui tratament adecvat. Daca durerea este severa si diagnosticul neclar, investigarea trebuie sa urmareasca schema descrie pentru abdomenul acut (modulul 14). Culdocenteza este indicata daca se suspecteaza o sarcina ectopica rupta. Daca exista nelamuriri asupra unei formatiuni tumorale anexiale sau obezitatea pacientei impiedica examinarea pelna completa, ecografia poate fi utila. Determinarile in serie a gonadotrofinei corionice (hCG = human chorionic gonadotropin) pot ajuta in silirea diagnosticului de sarcina tubara. in sfarsit, laparo-scopia si laparotomia diagnostica se pot indica in durerile cu etiologie nedeterminata.



Tipareste Trimite prin email

Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor