Din ce in ce mai multe tipuri de cancer se dovedesc a fi boli autoprovocate. Mai precis, prin expunerea la anumiti factori de mediu, noi favorizam aparitia lor. Ceea ce mancam sau bem, unde alegem sa traim sau sa muncim, ce fel de aer respiram si alte lucruri asemanatoare pot foarte bine sa ne fereasca de cancer sau, dimpotriva, sa ne transforme in inca o cifra care sa se adauge statisticilor cancerului.
Vreti sa spuneti ca ne provocam \" singuri cancer?
Stiinta medicala continua sa faca pasi mari in ceea ce priveste depistarea precoce si imbunatatirea tratamentelor disponibile pentru cancer. Insa toate aceste eforturi pornesc de la premisa faptului implinit. Realitatea trista este ca frecventa globala a cancerului este in continua crestere. in S.U.A., de exemplu, unul din patru decese este astazi produs de cancer.
Aceasta tendinta ar putea fi inversata. Daca oamenii ar fi dispusi sa practice cateva modificari simple in modul lor de ata, 70 pana la 80% din totalul cancerelor ar putea fi prevenite.
Bine, dar orice om normal este dispus sa faca absolut orice pentru a eta aceasta boala ingrozitoare, nu-i asa?
Aproape orice, se pare, cu exceptia schimbarii stilului de ata. Sa luam cancerul pulmonar, de exemplu: acesta produce mai multe decese decat oricare alt tip de cancer. inca din anii saizeci, stim cu certitudine ca intre cancerul pulmonar si
fumat exista o legatura directa, cauzala. Este, de asemenea, adevarat ca multe persoane au renuntat la fumat in urma acestor constatari, insa mai bine de o jumatate din populatia tarii noastre continua sa fumeze. Aproape 90% din cancerele cie la nivelul plamanilor, buzelor, gurii, limbii, gatului si esofagului ar putea fi prevenite prin simpla renuntare la fumat. Aceasta ar preveni, de asemenea, mai mult de jumatate din cancerele cii urinare.
Este adevarat ca unele cancere sunt legate de alimentatie?
La barbati, cancerul de
colon si de
prostata ocupa locul doi si respectiv trei pe lista celor mai frecvente tipuri de cancer. La femei, aceste locuri sunt ocupate de cancerul de san si de colon. Exista numeroase do care silesc o legatura intre aproximativ 50% din aceste tipuri de cancer si supra
alimentatie (excesul de grasimi din alimentatie si excesul ponderal).
Ce se poate spune despre chimicale si pesticide?
Carcinogenii (substante chimice cancerigene) constituie un motiv de ingrijorare, mai ales daca ne gandim la aditii, conservantii, aromatizantii, colorantii, pesticidele si alte substante chimice pe care Ie folosim in cursul producerii si livrarii hranei. Cu toate acestea, numai 1 pana la 2% din totalul cancerelor pot fi legate cu certitudine de folosirea acestor substante.
Spre deosebire de aceasta, dole existentei unei legaturi intre cancer si unii factori alimentari, cum ar fi
fibrele si grasimile, se inmultesc pe zi ce trece. in ultimii 100 de ani, consumul de grasimi s-a dublat aproape (de la 25% la 42%), in timp ce consumam de trei ori mai putine fibre. in zonele din lume unde consumul de grasimi este scazut, iar ingestia de
fibre este crescuta, incidenta cancerului de colon, san si prostata este neglijabila. in schimb, in tarile in care alimentatia este saraca in fibre si bogata in grasimi (ca, de exemplu, in Occident, dar si la noi in tara), incidenta acestor tipuri de cancer este mult mai crescuta.
Nu cumva aceste diferente tin mai degraba de variatii rasiale decat de alimentatie?
Cercetatorii si-au pus aceeasi intrebare si au constatat, de pilda, ca japonezii care traiesc in Japonia sufera foarte rar de aceste tipuri de cancer. in Japonia, consumul de fibre este crescut, iar ingestia de grasimi reprezinta, in medie, 15-20% din totalul aportului caloric, insa atunci cand japonezii emigreaza in America si adopta obiceiurile alimentare si stilul de ata occidentale, incidenta acestor tipuri de cancer creste dramatic si nu peste multa vreme o egaleaza pe cea a americanilor.
Cum pot fibrele si grasimile sa influenteze aparitia cancerului?
Deocamdata, nu se poate da un raspuns complet la aceasta intrebare, insa se stie ca aparitia cancerului este legata de carcinogeni - substante chimice iritante care pot produce, prin actiunea lor indelungata, leziuni canceroase.
Acizii biliari constituie un exemplu. Cantitatea de grasime din alimentatie influenteaza cantitatea de bila pe care organismul o produce. in interiorul tubului digestiv, unii dintre acesti acizi biliari pot forma compusi iritanti, carcinogeni. Cu cat timpul de contact al acestor compusi cu mucoasa (stratul cel mai intern) colonului este mai lung, cu atat iritatia produsa este mai mare.
Tocmai acesta este punctul in care intern fibrele. in conditiile unei alimentatii sarace in fibre, continutul intestinal avanseaza foarte incet, deseori fiindu-i necesare intre 72 de ore si 7 zile pentru a parcurge intreaga distanta cuprinsa intre intrare si iesire. Fibrele absorb apa asemenea unui burete. Aceasta ajuta la umplerea intestinelor si le stimuleaza actitatea motorie. Asa se face ca, in conditiile unei alimentatii bogate in fibre, hrana nu zaboveste in
intestin mai mult de 24-36 de ore.
Prin urmare, fibrele protejeaza
colonul de doua ori. in primul rand, ele scurteaza perioada (timpul) de expunere la substantele iritante, iar in al doilea rand, ele dilueaza concentratia acestor iritanti prin capacitatea lor de a absorbi apa.
Cum stau lucrurile cu celelalte tipuri de cancer?
Aportul crescut de grasimi deprima actitatea unor celule cu rol important in apararea imuna a organismului. Acest efect a fost studiat in detaliu in cazul cancerului de san, dar el poate fi la fel de valabil si pentru alte tipuri de cancer.
Consumul excesiv de alcool creste riscul de cancer de esofag si pancreas, iar in cazul celor care si fumeaza, aceasta crestere este dramatica. Excesul ponderal creste riscul de cancer de san, colon si prostata. Urmeaza apoi, ca frecventa, expunerea la diverse substante cancerigene, cum ar fi azbestul, fumul de esapament al autovehiculelor si alte substante toxice.
Doar patru factori care tin de stilul de ata - abtinerea de la fumat si alcool, adoptarea unei alimentatii vegetariene sarace in grasimi si normalizarea
greutatii corporale - ar putea preveni trei sferturi din cancereie care fac astazi ravagii. Atunci, in Ioc ca unul din sapte romani sa moara de cancer, riscul s-ar reduce la unul din douazeci
Nu este un s imposibil, nu-i asa?
