Denumiri populare: Tasculita, buruiana-de-fri-guri, pastele-calului, punga-popii, pungulita, pungulita-pastorului, arior, coada-pi sicii, pasatel, pascuta, punga-babei, rapan, straita-popii.
Descriere: Planta erbacee din familia cruci-ferclor,cu frunze lungi, crestate, dispuse in rozeta, cu flori mici albe si cu fructe triunghiulare, folosita ca ta medicinala. Creste pretutindeni in tara noastra, atat pe locurile cultivate cat si pe cele necultivate, pajisti, drumuri, santuri. Pe terenurile cultivate si in gradini este considerata o buruiana incomoda. Frunzele zimtate neregulat formeaza - ca la papadie - o rozeta. Tulpina ajunge pana la o inaltime de 40 cm. infloreste din martie pana in noiembrie. Florile foarte mici, de un alb murdar, sunt umbeliforme, alcatuind o inflorescenta in forma de ciorchine; de tulpinitele subtiri atarna mici capsule sub forma de inimioara, amintind la pipait de pielea prelucrata. intrebuintarile ci in medicina sunt cunoscute din vechime.
Se foloseste: Planta inflorita - HerbaBursae, care contine principii cu actiune hemostatica.
Indicatii terapeutice: Toate tipurile de
hemoragii - nazale, stomacale, intestinale, renale, uterine, menstruatii abundente -
hemoroizi si cura mai indelungata in arteroscleroza, boli de rinichi,
hipertensiune si hipotensiune. Uz extern in bolile musculare, atrofie musculara etc.
Mod de administrare: Sub forma de ceai combate diareea, calmeaza durerile abdominale, opreste si regleaza
hemoragiile nazale, stomacale, intestinale, renale, uterine, menstruatii le neregulate si hemoroizii. in aceste afectiuni se recomanda fie o infuzie concentrata preparata din 10 g ilanta la 200 ml apa, din care se iau 4-5 linguri pe zi, fie o infuzie mai slaba, dintr-o lingurita de ta la o ceasca de apa, din care se beau 2-3 cesti pe zi timp de 8-l0 zile.
Unii autori recomanda insa o cura mai indelungata cu aceasta ta In arieroscleroza si boli de rinichi, deoarece arc proprietatea de a resili presiunea sangelui atat in hipoterisiune cat si in hipertensiune. in amestec cu coada-caiului, proprietatile terapeutice ale tei se maresc. Din acest amestec se macereaza doua lingurite cu doua pahare de apa rece, timp de 8 ore, apoi se strecoara. Peste tele ramase in vas se pune un pahar cu apa clocotita si se lasa 10-l5 minute, apoi se strecoara. Se amesteca cele doua lichide si se bea cate o jumatate pahar pe zi, alternand cu o zi pauza.
Pentru hemoroizi se fac clisme, bai de sezut sau spalaturi cu infuzie calduta de traista-ciobanului.
De un real folos in bolile musculare externe si atrofierile musculare este tinctura preparata astfel: traista-ciobanului taiata marunt se pune intr-un vas peste care se toarna rachiu de
secara sau de fructe pana se acopera, si se lasa 10 zile la soare sau in apropierea unei surse de caldura. Cu acest preparat se frictioneaza locurile respective de cateva ori pe zi, iar intern se r consuma 3-4 cesti de ceai de cretisoara. Acest tratament a fost experimentat si a dat rezultate bune si in hernie inghinala si Histe-roptoza (prolaps uterin).
