mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Retina
Index » Boli si tratamente » Oftalmologie » Retina
» Tamponament intern prin insuflare de gaz

Tamponament intern prin insuflare de gaz





Tratamentul DR prin tamponament intern a fost introdus de Rosengren in anul 1933. Presiunea cu care gazul apasa retina spre coroida a fost apreciata la 2 g/cm2 pentru o bula de 2 cm3. Astazi, conceptia asupra modului de actiune a bulei de gaz asupra rupturii s-a schimbat, ca urmare a diferitelor studii.
Custodis a demonstrat prin indentatie sclerala, rezorbtia iichidului dupa blocarea rupturii. Aceasta tehnica poate fi denumita tamponament extern ai retinei\".
Norton 8 introdus aer in caz de rupturi gigante, apoi gaz expansiv. Machemer si Norton au combinat vitrectomia cu tamponament gazos.
In ultimii ani gazul se foloseste pentru cazuri complicate de DR. Conceptul de tamponament intern a evoluat, tinind cont mai ales de blocarea rupturii printr-un singur contact al bulei de gaz cu suprafata retiniana care circumscrie ruptura.
Odata ruptura blocata lichidul subretinian se reabsoarbe rapid.
Un grup de oftalmologi spanioli a pus la punct o tehnica ambulatorie, utilizind tampon a mentul intern urmat de retinopexie pe o retina deja reaplicata. Lotul a cuprins 43 de ochi cu DR necomplicata, cu una sau mai multe rupturi, dar vecine. Toate cazurile, dupa un studiu aprofundat, au fost considerate ca se preteaza introducerii de gaz si retinopexiei.
In aceasta grupa erau 3 afaci la care se preconiza aplicarea, o saptamina mai tirziu, a unui cerclaj.
In ceea ce priveste cazurile complicate, au fost urmatoarele grupe :
' 4 ochi cu DR prin gaura maculara ; in unul din cazuri, nu s-a reusit aspirarea vitrosului fluid prin procedeul Blankenship.
NA : Operatia trebuia urmata, daca retina se aducea la un nivel mai plat, de fotocoagulare prin laser cu argon sau gaz, pacientul fiind tinut apoi pe burta\".
' 11 ochi la care introducerea gazului era o etapa de tratament (dupa indentatic sau vitrectomie) ;
' 9 ochi cu prognostic Oarecum disperat, in care s-a introdus gaz pentru a se confirma acesta ;
' 2 ochi in care gazul a fost utilizat pentru confirmarea unei rupturi incerte ' test terapeutic.
Operatia a fost efectuata in cabinetul de consultatii, cu anestezie superficiala si a constat in introducerea de gaz la 3,5 mm de limb cu un ac 30 G.
Globul este abordat de obicei temporal inferior, pe unde se patrunde cu acul pe directia centrului ochiului si se injecteaza gazul.
Tmediat dupa insuflare se face oftalmoscopia indirecta, examinindu-se artera centrala a retinei; daca se depaseste presiunea sistolica artera se inchide prin aplatizare si bolnavul pierde instantaneu simtul de lumina (black outK). Se poate astepta un minut si daca artera nu-si reia spontan pulsul, trebuie extrasa o parte din gaz, de data aceasta cu un ac mai gros. Nu se stie cit timp poate ramine obstruata artera fara a fi afectata retina, dar autorii apreciaza ca nu mai mult de 2 minute. Autorii recomanda o relatie intre volumul de gaz si presiunea oculara prealabila, pentru a nu apare colapsul ACR. Volumul cel mai utilizat este 0,2 cm3 iar balonul Honan trebuie utilizat cu presiuni apropiate sau superioare de 15 mmHg. Odata presiunea oculara scazuta (uneori cu ajutorul balonului Honan), se repeta injectia pina la cantitatea considerata necesara, intre 0,5'0,6 cm3. Bolnavul ramine la domiciliu, in pozitie terapeutica, adica in cea mai conforila pozitie care mentine in contact bula de gaz la ruptura. Dupa cite ore, lichidul subretinian dispare si in majoritatea cazurilor, a doua zi de dimineata se face pexia rupturii. Se poate face fotopexia laser, evitind buia sau traversarea ei pentru ca ea camufleaza ruptura ; se poate incerca criopexia, in acest caz bolnavul fiind asezat pe spate si privind in jos, pentru ca bula sa se deplaseze si sa lase liber vitrosul superior.
Pozitia terapeutica trebuie mentinuta 3'7 zile (media : 5).
Pe un lot de 43 de cazuri cu DR, autorii au obtinut vindecari anatomice in 40 de cazuri (93%). in cele 3 esecuri, unul a fost operat prin indentatie sclerala, altul prin vitrectomie, iar ultimul nu a mai fost operat din cauza starii generale. Au fost si 4 cazuri de DR prin gaura maculara rezolte anatomic. In 11 cazuri s-a practicat chirurgie combinata, respectiv s-a introdus gaz dupa alt tip de interventie. Referitor la cazurile la care gazul s-a introdus in scop diagnostic, 8 au fost confirmate ; intr-un caz retina a fost reaplicata, iar vitrectomia cu introducerea de ulei siliconic a permis vindecarea.
Sintetizind, tratamentul DR prin gaze expansive are aspecte pozitive si negative. Pozitiv ar fi viteza de aplicare a retinei si usurinta de efectuare a operatiei fie in spital, fie in ambulatoriu ; negativ ar fi inflamatia vitreeana si infiltratia celulara a acestuia care se constata ia majoritatea cazurilor. Referitor la cazuri, in cele obisnuite antajele depasesc dezantajele si putem spune ca un procentaj de 90% de vindecare anatomica este abil cu cel din procedeele extrao-cularc obisnuite. Rezultatul vizual depinde de precocitatea interventiei, in gauri maculare, insufiatia do gaz trebuie realizata dupa tehnica Blankenship, dar tehnica este dificila. in chirurgia combinata rezultatele sint satisfacatoare. in grupa cu prognostic grav, nu e clar daca gazul ar putea ajuta la selectionarea cazurilor apte sa beneficieze de vitrectomie (146).
NA : Desigur este vorba de introducerea de freon steril, avind un rol principal mecanic (de compresie) si de iritare interna (rol secundar, socotit deseori ca rol de natura negati). Este importanta eficienta economica a acestui mod de operatie.



Tipareste Trimite prin email

Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor