mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Boli
Index » Boli Si Tratamente » Boli
» INFARCTUL ENTERO-MEZENTERIC

INFARCTUL ENTERO-MEZENTERIC


Share




Cauza infarctului este o tromboza sau o embolie a arterei mezenterice supe¬rioare sau a ramurilor sale. Tromboza apare pe fond de ateroscleroza, iar embo¬lia pe fond de fribrilatie atriala cu mobilizarea unor trombi de la acest nivel. Tromboza venoasa este cauza de infarctizare a mucoasei intestinale si apare in conditii de sepsis, hipercoagulabilitate, hipertensiune portala. Clinica are ca repere:
- durerea abdominala severa, generalizata, cu semne de aparare musculara
- absenta zgomotelor intestinale

- greata, varsaturi, stare de soc


Tuseul rectal poate arata continut hemoragie intestinal.



Alterarea rapida si severa a starii generale este in discordanta cu saracia datelor paraclinice - leucocitoza, amilazemie crescuta, nivele hidroaerice la r; diografia abdominala simpla. Tratamentul are ca element de baza caracterul de urgenta al interventiei, chiar in absenta investigatiilor paraclinice.
Acesta consta in reechilibrare hidroelectrolitica, corectarea acidozei meta¬bolice, antibiotice, anticoagulante.

Pentru infarctul venos:


- rezectia segmentului de intestin afectat si tratamentul afectiunii de fond,
(hipercoagulabilitate, hipertensiune portala, sepsiS);
Pentru infarctul arterial:
- rezolvarea ocluziei vasculare prin by pass sau endarterectomie eventualtrombectomie
- rezectia segmentului intestinal neviabil, dar tara anastomoza
- secoond-look la 6-12 ore cu efectuarea anastomozei pe intestin viabil, avand in vedere tendinta de extindere a necrozei intestinale.
DIVERTICULOZA
Prezenta diverticulilor devine comuna odata cu inaintarea in varsta. O treime din persoanele de 50 de ani au diverticuli coloniei, iar cei la 80 de anidoua treimi.
Reprezinta hernieri ale mucoasei submucoase in punctele slabe pe unde vasele perforante strabat stratul circular muscular.
Etiologia este data de dieta saraca in fibre vegetale.
Datele clinice, absente la jumatate din pacienti, sunt reprezentate de:
- hemoragii digestive inferioare intre 30 si 50% din diverticulite si are ca origine diverticuli situati in special pe colonul drept
- infectia sau obstructia diverticulilor de catre fecaliti vor da:
. dureri abdominale localizate in cadranul abdominal inferior stang (asa-numita "apendicita pe partea stanga")
.tulburari de tranzit (constipatie sau diaree iritativa cu false membranE)

. febra, tahicardie.


Examenul fizic constata semne de iritatie peritoneala, uneori masa tumorala palpabila (in caz de peridiverticulitA). Complicatiile diverticulitei sunt:


- abces pericolic prin limitarea unei perforatii diverticulare
- peritonita, fie prin perforatie diverticulara, fie in doi timpi (abces perico¬lic, ruptura abces pericoliC)
- fistula prin deschiderea unui abces peridiverticular intr-un organ de vecinatate
.colo-colica sau colo-enterala care, clinic, au caracteristic debaclu diareic cu puroi
. colo-vezicala in care, clinic, apar pneumaturie si fecalurie
.colo-vaginala care se manifesta prin exteriorizare de fecale prin vagin
- strictura colica - consecinta a puseelor inflamatorii recurente urmate devindecare prin fibroza cu stenoza consecutiva, si poate deveni cauza de ocluzie intestinala. Diagnosticul diferential cu cancerul de colon, care la randul lui se poate asocia diverticulozei, face necesara colonoscopia cu recoltare de material bioptic in vederea examenului histologic.
Diverticulita ridica probleme de diagnostic cu boala Crohn, colita ischemica, apendicita acuta si alte boli inflamatorii pelvine, pe cand hemoragia diverticulara trebuie diferentiata de rectocolita ulcero-hemoragica.in caz de hemoragie, investigatiile au ca scop localizarea acesteia.

Se recomanda:


- colonoscopia - uneori dificil de realizat, poate permite si manevre tera¬peutice de coagulare
- angiografia - are si ea pe langa valoare diagnostica si una terapeutica prin administrare intraarteriala de vasopresina sau embolizare arteriala selectiva.
Aceste metode sunt salutare si intr-o alta entitate patologica care este cauza importanta de hemoragie digestiva inferioara - respectiv angiodisplazia (malfor¬matii ale vascularizatiei intestinalE).

- scintigrafia radioizotopica cu Tc"cm


-irigografia care, de asemenea, poate fi eficace in tamponarea sangcrarii.
Referitor la tratament, mentionam ca sangerarile acute se remit spontan la 80% dintre pacienti.
In caz de insucces al metodelor conservatoare se indica interventie chirur¬gicala in regim de urgenta, care are in vedere colonoscopie intraoperatorie, lavaj intestinal pentru identificarea sursei hemoragice, rezectie limitata finalizata prin colostomie proximala sau anastomoza, in functie de afectarea echilibrului hemo-dinamic si hematologic.
Daca localizarea hemoragiei nu se poate face, se recomanda o colectomie subtotala oarba.
In caz de diverticulita, explorarea paraclinica va arata lcucocitoza si poate include tomografia computerizata, ale carei avantaje le-am mentionat anterior, si ecografia care, in procesele localizate are o senzitivitate de 85% si o specificitate de 80%. Ambele investigatii permit si manevre terapeutice de drenaj si recoltare pentru examen baceriologic si antibiograma.
Tratamentul consta in antibioterapie si reechilibrare hemoelectrolitica, cu repaus digestiv. in afara peritonitei se poate astepta remisia fenomenelor infla¬matorii sau, in caz de localizare, drenajul conservator al colectiilor.
In caz de peritonita terapia antisoc trebuie sa preceada actul chirurgical, mai ales ca majoritatea pacientilor sunt varstnici, cu o simptomatologie stearsa, torpida, care duce la ratarea momentului operator optim.
Interventia chirurgicala va consta in toaleta peritoneala cu lavaj abundent (6-10 1 de ser fiziologiC) si drenaj peritoneal multiplu. Intestinul afectat va fi rezecat tara a se tenta anastomoza care ramane pentru un timp ulterior.
In tratamentul de fond al diverticulozei se va recomanda dieta bogata in fibre, care poate reduce complicatiile cu 10%, precum si evitarea constipatiei.




loading...






Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2020 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai