Nu a fost silita eficacitatea agentilor antimicrobieni in tratamentul enteritei, enterocolitei, adenitei mezenterice sau ileitei terminale yersinice. Aceste forme sunt de obicei autolimitate si tratamentul lor este simptomatic si suportiv. in cazurile necomplicate,
diareea va fi tratata prin repletie lichidiana si electrolitica, calea de administrare depinzand de severitatea clinica. Sunt recomandate precautii enterice pentru pacientii spitalizati cu
diaree yersinica. in general, tratamentul antimicrobian va fi rezervat pacientilor cu septicemie, infectii focale metastatice sau cu imunodepresie si enterocolita. in tratamentul cazurilor severe de yersinioza nu au fost inca realizate atii clinice controlate intre agentii antimicrobieni. in aceste cazuri, alegerea medicamentelor va fi in final ghidata de raspunsul clinic si spectrul bacterian de sensibilitate. Tulpinile clinice de Y. enterocolitica si Y. pseudotuberculosis sunt de obicei susceptibile in vitro la aminoglicozide, cefalosporine de generatia a-3-a, cloram-fenicol, chinolone, tetracicline si trimetoprim-sulfametoxazol. Desi la animalele de laborator infectate cu yersinii entero-patogene fluorochinolonele au exercitat cel mai puternic efect bactericid in vi, la om experienta clinica cu aceste medicamente este promitatoare, dar limitata. Deoarece produc (3 -lactamaze, yersiniile sunt in mod caracteristic rezistente la penicilina, ampicilina, carbenicilina si cefalosporine de generatia intai si majoritatea celor de generatia a doua. Dozele optime si durata tratamentului nu au fost silite. Mortalitatea prin septicemie cu Y. enterocolitica a fost estimata la 25-50%, in pofida tratamentului. Totusi, intr-un studiu populational francez recent, retrospectiv, cu 53 cazuri, mortalitatea a fost 7,5%. Infectiile focale extraintestinale pot necesita cel putin 3 saptamani de tratament. Nu a fost silit vreun rol al agentilor antimicrobieni in tratamentul manifestarilor inflamatorii nesupurative ale yersiniozei. Pacientii cu
artrita reactiva pot beneficia de tratament cu antiinflamatoare nesteroidiene, infiltratii intraarticulare cu steroizi si terapie fizica.
PROFILAXIE SI CONTROL
Pentru prevenirea yersiniozei, importanta manipularii si prepararii in conditii igienice a alimentelor nu poate fi ignorata. Sunt necesare precautii in special in cazul carnii de porc si a altor produse animale. Va fi evitat consumul de carne cruda sau incomplet pregatita, in special
carnea de porc. Amplificarea eforturilor de prevenire a raspandirii patogenilor enterici in mediul domestic, spitale veterinare, centre de ingrijire de zi, spitale si in industria alimentara va diminua incidenta yersiniozei. Reglementarile curente ale Comisiilor de administrare a alimentelor si medicamentelor (FDA) impun inspectia vizuala a unitatilor de masa eritrocitara inainte de transfuzie si aruncarea unitatilor in care contaminarea bacteriana este suspectata pe baza culorii inchise (care reflecta saturatia scazuta in oxigen si hemoliza). Deoarece riscul este minim, alte masuri specifice care sa reduca si mai mult probabilitatea transfuzarii produsilor de sange contaminati cu Y. enterocolitica (de ex., limitarea perioadei de stocare a masei eritrocitare inainte de transfuzie) nu sunt considerate eficiente din punct de vedere al costului.
In majoritatea jurisdictiilor, yersiniozanu se declara obligatoriu autoritatilor din domeniul sanatatii publice. Totusi, medicii care suspecteaza o epidemie cu sursa comuna (de ex., deoarece au descoperit un grup de cazuri familiale sau au diagnosticat boala intr-un interval scurt de timp la cativa pacienti neinruditi intre ei) sau o alta forma de amenintare a sanatatii publice (de ex., deoarece au descoperit bacteriemie oculta cu Y. enterocolitica la o persoana care a donat recent sange) se r consulta prompt cu oficialii locali din domeniul sanatatii publice.
