mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Pesta si alte infectii cu yersinia
Index » Boli infectioase » Pesta si alte infectii cu yersinia
» Alte infectii cu yersinia

Alte infectii cu yersinia







DEFINITIE Yersinioza este o zoonoza bacteriana neobis-nuita, determinata de oricare din cele 2 specii enteropatogene de Yersinia: Yersinia enterocolitica sau Yersinia pseudotu-berculosis. Gazdele rezervor ale acestor bacterii includ porcinele si alte animale salbatice si domestice. Aceste yersinii sunt transmise la om predominant pe cale orala. Apar atat cazuri sporadice, cat si epidemii cu sursa comuna. Cele mai frecvente manifestari clinice acute sunt: (1) enterita sau enterocolita cu diaree autolimitata (in special cu Y. enterocolitica) si (2) adenita mezenterica si ileita terminala (in special cu Y. pseudotu-berculosis), care pot fi dificil de diferentiat de apendicita acuta. Septicemia si infectiile focale metastatice sunt mai rare. Unele cazuri de yersinioza sunt complicate de sechele inflamatorii, extraintestinale, nonsupurative (de ex., artrita reacti si eritem nodos).


AGENTII ETIOLOGICI Y. enterocolitica si Y. pseudotu-berculosis sunt bacili gram-negativi pleomorfi din familia Enterobacteriaceae. Ele sunt aerobe sau facultativ anaerobe, mobile la 25°C, imobile la 37°C, oxidazo-negative, ureazo-pozitive, fermenteaza glucoza, nu fermenteaza lactoza si, de obicei, reduc nitratii. Cresc bine, dar lent, pe medii neselective (de ex., agar-sange) si pe cele mai multe medii uzuale utilizate pentru a selecta bacteriile enterice (de ex., agar MacConkey). Se pot multiplica intr-un interl larg de temperatura (-l°C, pana la 45°C). Metodele cele mai utile clinic si epidemiologie pentru identificarea Y. enterocolitica patogena sunt biotiparea, bazata pe profilele biochimice si serotiparea, in functie de antigenele somatice H si O. Sunt recunoscute 6 biotipuri si peste 60 de serotipuri de Y. enterocolitica. Un sistem separat de serotipare pentru Y. pseudotuberculosis (bazat, de asemenea, pe antigenele somatice) a diferentiat 6 serotipuri majore (de la I la VI) si subtipurile lor.
EPIDEMIOLOGIE Y. enterocolitica este raspandita pe intregul glob si a fost izolata din sol, apa proaspata, alimente contaminate (de ex., din carne, lapte si legume) si de la numeroase animale salbatice si domestice, inclusiv mamifere, pasari, amfibii, pesti si moluste. Totusi, multe serotipuri izolate de la sursele din mediu, in mod evident, nu sunt patogene pentru om. Cele mai multe infectii umane au fost determinate de: Y. enterocolitica serotipurile O:3, O:5, O:8 si O:9, care sunt asociate in principal cu mamiferele salbatice si domestice. Incidenta acestor infectii si a complicatiilor lor este cea mai mare in Scandinavia si in alte tari din nordul Europei, dar aceasta constatare poate fi partial datorata unei subestimari a bolii in alte tari. Deoarece multi indivizi cu infectie enterica cu Y. enterocolitica sunt asiinptomatici sau cu simptome minime si nu solicita asistenta medicala, nu sunt disponibile estimari corecte, populationale, ale incidentei. Totusi, in ultimele decenii, in multe laboratoare clinice de microbiologie, Y. enterocolitica a fost a patra dintre cele mai frecvente bacterii patogene izolate din coproculturile umane dupa Salmonella (cel mai frecvent izolata), Campylobacter si speciile de Shigella. In Statele Unite, intr-un studiu pediatric multistatal, tulpinile de Y. enterocolitica au fost izolate din 1% din coproculturile analizate si reprezinta 16% din totalul tulpinilor bacteriene patogene izolate din coproculturi. Procente abile au fost constatate pentru Shigella si Campylobacter si rezultatele pozitive ating aproximativ 40% din numarul celor obtinute pentru Salmonella.
Toate grupele de rsta sunt susceptibile la infectiile cu Y. enterocolitica, dar majoritatea cazurilor de enterocolita apar la copin intre 1 si 4 ani. in plus, aceste infectii prezinta o predilectie modesta pentru sexul masculin. Adenita mezenterica si ileita terminala apar cel mai frecvent la copin mai mari si la adultii tineri. Factorii de risc pentru septicemia si infectiile focale metastatice cu Y. enterocolitica includ: hepato-patiile cronice, bolile maligne, diabetul zaharat, terapia imuno-supresi, etilismul, malnutritia, rsta inaintata, excesul de fier ( mai jos) si anemiile hemolitice (inclusiv talasemiile). Sechelele nesupurative ale yersiniozei sunt cele mai frecvente la adulti. HLA-B27 este exprimat la 70-80% dintre pacientii care dezvolta artrita reacti asociata cu yersinioza. HLA-B27 nu este un factor de risc pentru eritemul nodos indus de Yersinia; aceasta afectiune este de 2 ori mai frecventa la femei decat la barbati. In Europa, infectiile cu Y. enterocolitica sunt mai frecvente in lunile reci decat in perioada calda. in America de Nord nu s-a descris un model sezonier consecvent.
Timp de cate decenii, serotipurile O:3 si O:9 au predominat printre tulpinile de Y. enterocolitica izolate de la pacientii din Europa. De asemenea, serotipul O:3 a predominat in Canada si Japonia. in Statele Unite, serotipul O:3 aparut in anii 1980 a depasit serotipul O:8 ca frecventa in tulpinile izolate de la pacienti. Incidenta declarata a complicatiilor nesupurative induse de Yersinia este de 10-30% in Scandinavia si mult mai mica in multe alte tari, inclusiv Statele Unite. Nu s-a confirmat nici o explicatie convingatoare pentru aceasta obsertie, dar posibile raspunsuri rezonabile includ factorii genetici populationali si riatia geografica a tulpinilor.
Epidemiile cu sursa comuna de enterita cu Y. enterocolitica au fost atribuite unor vehicule ca laptele crud, laptele pasteurizat contaminat si alimentele preparate cu apa proaspata contaminata, in Belgia, ingestia de carne de porc cruda (un obicei regional) este un factor de risc semnificativ pentru infectia sporadica cu Y. enterocolitica, serotipurile O:3 si O:9. Aceste serotipuri colonizeaza obisnuit cavitatea orala si intestinele porcului european si, in Europa, infectia cu Y. enterocolitica este un risc profesional pentru lucratorii din abatoare si macelarii, in Statele Unite, cazurile sporadice si o epidemie de infectie cu Y. enterocolitica O:3 au fost asociate cu prepararea sau ingestia de intestine crude de porc (maruntaie). in unele cazuri de yersinioza, aspectele circumstantiale sugereaza transmisia prin contact cu caini si pisici sau excrementele lor. Au fost descrise cate epidemii nosocomiale de infectie cu Y. enterocolitica; a fost suspectata transmisia fecal-orala, de la persoana la persoana. De asemenea, transmisia fecal-orala intre membrii familiei poate explica cazurile secundare ocazionale din mediul familial. intr-un studiu prospectiv pe 50 de copii cu enterita cu Y. enterocolitica, excretia microorganismelor in fecale a persistat, in medie, timp de 27 zile (riabilitate de 4-79 zile) dupa disparitia simptomelor. Totusi, un status de purtator cronic nu a fost demonstrat. Y. enterocolitica este o cauza rara, dar adesea letala de septicemie asociata transfuziilor. Explicatia este aceea ca donatorii de sange pot prezenta ocazional bacteriemie tranzitorie, oculta, cu Y. enterocolitica, iar acest microorganism se poate multiplica lent pana la concentratii mari in sangele congelat timp de cel putin 10-20 zile.


Se pare ca exista un paralelism strans intre ecologia Y. pseudotuberculosis si cea a Y. enterocolitica. Y. pseudotuber-culosis este si ea larg raspandita la animalele salbatice si domestice si este izolata din multe surse ambientale. Totusi, infectiile umane cu Y. pseudotuberculosis sunt rare. in America de Nord si Europa, cele mai multe din aceste infectii au fost cu serotipul I, dar epidemii implicand alte serotipuri au aparut in Japonia si Scandinavia. Porcinele par sa fie un rezervor important pentru tulpinile patogene de Y. pseudotuberculosis.
PATOGENEZA SI PATOLOGIE Cu exceptia cazurilor rare de transmisie prin produse sanguine contaminate sau prin inoculare cutanata directa, yersiniile patogene se transmit pe cale orala. La om, doza care determina infectia in 50% din cazuri nu este exact cunoscuta, dar poate fi >109. Perioada de incubatie este, in medie, de 5 zile (riabil, 1-l1 zile). Studiile pe animale au aratat ca microorganismele indeaza initial epiteliul ileal, apoi sunt translocate prin celule M in lamina propria si, in final, patrund in plexurile Peyer, unde se pot multiplica. Ulterior, ele migreaza in ganglionii limfatici mezenterici, care devin hiperplazici si de unde bacteriile pot disemina sistemic. Ganglionii limfatici mezenterici pot deveni intens tumefiati si supurati, si uneori sunt descoperiti la examenul fizic ca o masa sensibila in cadranul abdominal inferior drept. Se produce inflamatia intestinului (cel mai frecvent a ileonului distal, si mai rar a colonului ascendent), care poate fi insotita de ulceratii mucoase si de pasajul PMN si al eritrocitelor in lumenul intestinal. in cazurile relativ severe, pot apare tromboza selor mezenterice, hemoragia intestinala si necroza. La pacientii cu infectii yersinice enteropatogene, care sunt supusi laparatomiei exploratorii, de obicei apendicele este histologic normal, sau prezinta numai hiperplazie limfoida, dar uneori este evidenta supuratia franca.
Pentru virulenta yersiniilor enteropatogene este esential un plasmid de aproximativ 70 kb, deoarece el codifica cel putin 6 proteine extramembranare, dintre care unele confera tulpinilor bacteriene proprietati precum citotoxicitate, rezistenta la fagocitoza de catre PMN si capacitatea de a supresa exprimarea factorului de necroza tumorala a al gazdei, de a interfera cu agregarea plachetara si actirea complementului si de a defosforila proteinele gazdei. O gena cromozomiala (inv) codifica inzina, o proteina de suprafata, care este necesara pentru inzia yersiniilor in celulele gazda nonfagocitare (de ex., celulele epiteliale) in vitro si care faciliteaza transloca-rea bacteriilor prin epiteliul intestinal. Atat Y. enterocolitica, cat si Y. pseudotuberculosis pot exprima cel putin un superantigen proteic, care stimuleaza selectiv proliferarea celulelor T. Multe tulpini de Y. enterocolitica produc o enterotoxina sila la caldura, care este similara cu enterotoxina Escherichiei coli. Peretii celulari ai Y. enterocolitica si Y. pseudotuberculosis contin un lipopolizaharid (endotoxina). Rolurile superanti-genelor, enterotoxinei si endotoxinei in patogenia yersiniozei nu sunt clare. Unele tulpini de Yersinia nu sunt capabile sa sintetizeze chelatori bacterieni ai fierului, denumiti siderofori. Totusi, ele se pot folosi de rezervele de fier chelat ale gazdei si cele induse de medicamentul deferoxamina (un siderofor produs de Streptomyces pilosus). De aceea, excesul de fier (de ex., produs de hemodializa sau transfuzii multiple) si tratamentul cu deferoxamina sunt factori de risc independenti pentru bacteriemia cu Y. enterocolitica (in special cea care implica serotipurile O:3 si O:9) si, intr-un grad mai mic, pentru bacteriemia cu Y. pseudotuberculosis.
Factorii imunogenetici sunt clar implicati in patogenia artritei reactive care urmeaza infectiei cu yersinii enteropatogene. Asa cum s-a mentionat anterior, majoritatea pacientilor cu artrita reacti indusa de Yersinia exprima HLA-B27. in plus, Y. pseudotuberculosis prezinta cel putin un epitop care reactioneaza incrucisat cu HLA-B27. La pacientii cu artrita reacti aparuta dupa o infectie cu Y. enterocolitica, antigenele yersinice sunt frecvent detectate in celulele lichidului sinovial; microorganismele intregi nu se evidentiaza in lichidul sinovial. Astfel, nu se stie daca artrita este determinata de persistenta oculta a bacteriilor prin autotoleranta a HLA-B27, cu o insuficienta a raspunsurilor imune incrucisate la yersinii, de un raspuns imun la determinantii antigenici comuni bacteriei si gazdei HLA-B27 (adica mimetism molecular), sau de alte mecanisme. Raspunsurile imune locale ale celulelor T sunt in mod particular importante in patogenia artritei reactive. Patogenia eritemului nodos indus de Yersinia nu se cunoaste.In unele analize, pacientii cu boala Graves prezinta o prelenta crescuta a anticorpilor serici anti-7. enterocolitica, iar imunoglobulinele pacientilor aflati in conlescenta dupa infectii cu Y. enterocolitica reactioneaza la om cu receptorul hormonului tiroido-stimulant. Totusi, nu a fost demonstrata in mod convingator o legatura intre infectia cu Y. enterocolitica si dezvoltarea ulterioara a tiroiditei autoimune.



MANIFESTARI

Principalele manifestari clinice ale infectiei cu Y. enterocolitica sunt enterita, enterocolita, adenita mezenterica si ileita terminala. Manifestarile mai putin obisnuite includ faringita exudati, septicemia, infectiile focale metas-tatice, poliartrita reacti si eritemul nodos. Cand grupele de rsta sunt combinate, cel mai obisnuit lou al infectiei cu Y. enterocolitica este diareea acuta prin enterita sau enterocolita. Febra mica si crampele intestinale dureroase apar in majoritatea cazurilor, greata si voma in 15-40%, hematochezia in < 30% si un rash cutanat maculopapular generalizat in cate cazuri. Diareea persista in medie 2 saptamani (riabilitate de 1 zi pana la mai multe luni), timp in care diminua frecventa miscarilor peristaltice intestinale. Rareori, enterita sau enterocolita pot fi complicate de dureri abdominale severe si febra mare. Complicatiile rare (si uneori fatale) includ inflamatia difuza, ulceratia, hemoragia si necroza intestinului subtire si colonului; perforatia intestinala; peritonita; colangita ascendenta; tromboza venelor mezenterice; diverticulita; megacolonul toxic si inginatia ileocecala.
Sindromul de adenita mezenterica si ileita terminala fara diaree este usor confundat cu apendicita. Febra mica si durerea, sensibilitatea la presiune, apararea si contractura in cadranul abdominal inferior drept sunt obisnuite. in Statele Unite, in cursul a 6 epidemii declarate cu sursa comuna, 10% din 444 de pacienti cu infectii cu Y. enterocolitica simptomatice, dar nediagnosticate, au fost supusi laparatomiei pentru suspiciunea de apendicita; in cate din aceste cazuri, incizia chirurgicala s-a infectat cu Y. enterocolitica.
Faringita si faringoamigdalita acuta, cu sau fara adenita cervicala sau boala intestinala, sunt manifestari mai rare, dar posibil letale ale infectiei cu Y. enterocolitica, in special la adulti. In general, septicemia cu Y. enterocolitica se prezinta ca o boala severa cu febra si leucocitoza, adesea cu durere abdominala si icter, fara semne de infectie localizata. Infectiile focale metastatice cu Y. enterocolitica pot apare cu sau fara bacteriemie evidenta clinic si pot afecta aproape orice organ. Exemplele includ: formarea de abcese (de ex., in ficat, splina, rinichi, plaman, muschi scheletici, ganglioni limfatici sau tesut cutanat), osteomielita, meningita, peritonita, infectia tractului urinar, pneumonia, empiemul, endocardita, pericardita, anevrisme micotice, artrita septica, conjunctivita supurati, panoftalmita, sindromul oculoglandular Parinaud si pustule sau bule cutanate.In Scandinavia, la adulti, incidenta artritei reactive postinfectie cu Y. enterocolitica este estimata la cel putin 10%. La aproximativ 80% dintre acesti pacienti, artrita a fost precedata de febra, diaree sau durere abdominala. Tipic, aceste simptome preced artrita cu 1 saptamana si sunt de scurta durata. Articulatiile cele mai frecvent afectate sunt genunchii si coatele, dar si alte articulatii pot fi implicate. Tipic, mai multe articulatii (doua pana la opt) sunt afectate secvential si asimetric pe o perioada de cate zile-2 saptamani, dupa care nu mai sunt prinse si alte articulatii. Artrita monoarticulara apare mai rar. in doua treimi din cazuri, artrita acuta se remite spontan in 1-3 luni. Boala articulara cronica este descrisa intr-un numar mic de cazuri. Cati pacienti HLA-B27 pozitivi, cu artrita indusa de Y. enterocolitica prezinta ulterior spondilita anchilo-zanta, dar cea mai buna explicatie a acestui fapt este aceea ca HLA-B27 este un factor major de risc pentru ambele boli. Miocardita usoara, autolimitata insoteste aproximativ 10% din cazurile de artrita indusa de Yersinia si poate apare independent. Manifestarile tipice includ sufluri cardiace si anomalii electrocardiografice tranzitorii, incluzand prelungirea interlului PR si modificari nespecifice ale segmentului ST si undei T. Sindromul artrita si cardita induse de Yersinia poate fi confundat cu reumatismul articular acut. In Scandinavia, eritemul nodos apare la 15-20% din pacientii cu yersinioza, de obicei in cate zile pana la 3 saptamani dupa debutul bolii intestinale. Caracteristic, leziunile sunt localizate pe membrele inferioare si se rezol in 1 luna. Complicatiile nesupurative mai rare ale infectiilor cu Y. enterocolitica includ: uveita reacti, irita, conjunctivita, uretrita si glomerulonefrita. Triada completa a sindromului Reiter (artrita, conjunctivita si uretrita) este obserta la 5-l0% din pacientii cu artrita indusa de Yersinia.
Cea mai obisnuita prezentare clinica a infectiei cu Y. pseudotuberculosis este cu febra si durere abdominala determinate de adenita mezenterica; boala diareica este mai rara decat in infectia cu Y. enterocolitica. Manifestarile sistemice, incluzand septicemia, infectiile focale, artrita reacti si eritemul nodos, sunt in general similare cu cele asociate infectiei cu Y. enterocolitica. in plus, Y. pseudotuberculosis a fost asociata cu un sindrom asemanator cu scarlatina, nefrita interstitiala acuta si sindromul hemolitico-uremic.



Tipareste Trimite prin email




});
Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Boli infectioase:


 
Fa-te cunoscut! invitatie-1
Invitatie Online - promoveaza produse medicale invitatie-2

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

invitatie-3
vizitatorii nostri pot fi clientii tai