Parazitii sunt organisme i animale sau vegetale, care traiesc o perioada mai lunga sau mai scurta a existentei lor in dependenta cu un alt organism u, numit gazda.
Parazitismul nu reprezinta o forma degenerata de ata, ci din contra, o etapa mai mult sau mai putin perfecta de adaptare intr-un mediu favorabil. Pentru a-si asigura perpetuarea propriei specii in natura, parazitul este supus unor transformari pentru adaptarea la conditiile organismului gazda, derulandu-se astfel ciclul biologic al parazitului.
Parazitismul este o notiune ecologica, motiv pentru care este necesara cunoasterea parazitilor, a gazdelor lor, precum si a corelatiilor care rezulta ca urmare a supraetuirii unui organism pe seama altui organism u.
Prezenta parazitilor in organismul uman determina o forma nosologica: parazitoza.
GRUPE DE PARAZITI
Parazitii se pot grupa dupa mai multe criterii:
1. Dupa natura gazdei parazitate exista:
-paraziti umani;
-paraziti ai animalelor, care se transmit si la om (antropozooparaziti);
-paraziti ai animalelor;
-paraziti ai telor.
De studiul parazitilor umani si al antropozooparazitilor se ocupa parazitologia medicala, de studiul parazitilor animalelor se ocupa medicina veterinara, iar de studiul parazitilor telor se ocupa parazitologia agricola.
2. Dupa natura parazitului se disting:
- parazitii animali: helminti, protozoare, artropode;
- paraziti vegetali: fungi.
»Helmintii sunt ermi paraziti care traiesc in organismul uman si mai rar
animal, la nivel intestinal.
Dupa morfologia lor, helmintii pot fi cilindrici (nemathelminti) sau plati
(plathelminti).
Nemathelmintii de importanta medicala pentru zona noastra geografica sunt: Ascaris lumbricoides, Enterobius vermicularis, Trichuris trichiura, Ancylostoma duodenal is, Ancylostoma caninum, Strongyloides stercoralis, Trichinella spiralis, Toxocara canis.
Plathelmintii frecvent intalniti in patologia medicala, in zona noastra geografica, sunt reprezentati de: Fasciola hepatica, Diphylobotrium latum, Hymenolepis nana, Tenia saginata, Tenia solium, Diphylidium caninum, Echinococcus granulosus, Echinococcus multilocularis.
Helmintii au ca si trasatura comuna faptul ca in urma reproducerii sexuale produc oua, care fie direct, fie prin procese adaptive complexe, care conduc la formele larvare, pot infecta alte persoane.
» Protozoarele sunt organisme unicelulare incadrate in diferite grupe dupa anumite proprietati comune.
» Rhizopodele. Reprezentantii patogeni ai acestui grup sunt Entamoeba hystolitica si amibele libere: Naegleria fowleri, A canthamoeba polyphaga.
» Flagelatele au ca reprezentanti semnificati pentru tara noastra Giardia (Lamblia) intestinalis si Trichomonas vaginalis dar prezinta o deosebita importanta medicala si flagelatele sangne: Leihmania, Thypanosoma.
» Sporozoarele sunt protozoare complexe care au ca principali reprezentanti genul Plasmodium (agentul etiologic al malariei), Toxoplasma gondii, Criptosporidium, Isospora belii, Sarcocystis.
» Protozoarele ciliate au un singur reprezentant semnificativ: Balantidium coli.
» Pneumocystis carinii, considerat initial protozoar, este incadrat in prezent in categoria fungilor.
» Fungii constituie obiectul de studiu al micologiei, fac parte din regnul Myceta si au ca reprezentanti principali: Candida, Aspergillus, Criptococcus neoformans, Dermatofiti.
3. Dupa localizarea parazitilor se disting:
» Ectoparazitii, paraziti care traiesc la suprafata tegumentului uman:
Pediculus, acarieni, heteroptere.
» Endoparaziti, paraziti localizati in:
a. catati (in intestin exista majoritatea helmintilor, Giardia intestinalis; in vagin se intalneste Trichomonas vaginalis, Candida);
b. tesuturi (Trichinella spiralis in musculatura, larva de Echinococcus granulosus in ficat, plaman si alte scere, larva de Tenia in musculatura, tesut subcutanat, scere, Pneumocystis carinii in plamani);
c. celule (Toxoplasma gondii), hematii (Plasmodium). Practic, toate organele si tesuturile organismului uman pot fi parazitate de unul sau mai multi paraziti.
4. Dupa efectul parazitilor asupra gazdei (om) exista:
» Paraziti incolini: folosesc organismul uman doar ca mediu de ata (ex. Entamoeba coli, Trichomonas intestinalis);
» Paraziti comensali: traiesc in organismul uman fara a-i produce perturbari (ex. Candida, Entamoeba hystolitica forma minuta", amibele nepatogene, unele flagelate intestinale si in anumite conditii Giardia intestinalis, Trichomonas vaginalis).
» Parazitii conditionat patogeni: parazitii comensali pot deveni patogeni in prezenta unor factori favorizanti. Persoanele asimptomatice parazitate cu paraziti conditionat patogeni sunt considerate purtatori sanatosi de paraziti si joaca un rol important in diseminarea parazitozei.
» Paraziti oportunisti" determina parazitoze asimptomatice sau cu evolutie clinica usoara la persoanele imunocompetente si boli grave, adesea letale, la persoanele imunocompromise, in special la pacientii cu AIDS: Pneumocystis carinii, Toxoplasma gondii, Criptosporidium, Criptococcus, Candida.
» Paraziti patogeni: paraziti a caror prezenta in organismul uman declanseaza perturbari mai mult sau mai putin grave.
Parazitii adaptati organismului uman produc parazitoze tenace, mai putin grave (ex. helmintiozele umane), parazitii mai putin adaptati produc parazitoze cu evolutie clinica severa (ex. paraziti ai animalelor, transmisi la om: Echinococcus granulosus, Echinococcus multilocularis).
5. Dupa specificitatea parazitara se disting:
» paraziti stricti, stenoxeni": paraziti adaptati doar la o singura gazda definitiva, care nu pot trai la o alta gazda definitiva (ex. Tenia, Plasmodium),
» paraziti cu specificitate relativa eurixeni" care pot trece de la o gazda la alta, mai mult sau mai putin usor (ex. insecte hematofage vectoare ale bolilor comune omului si animalelor).
6. Dupa evolutia ciclului biologic exista:
» paraziti permanenti: intreaga lor existenta se produce in una sau mai multe gazde (ex. Tenia, Trichinella);
» paraziti temporari: o parte din ata lor se desfasoara in stare parazitara, prezentand insa si stadii de ata libera (ex. Strongyloides stercoralis);
» paraziti facultati: in mod normal au o ata saprofita, dar uneori pot invada organismul uman (ex. Aspergillus).
7. Dupa repartizarea geografica
» Parazitii intalniti in zonele temperate determina parazitoze moderate ca manifestare clinica, dar cu incidenta crescuta si tendinta spre evolutie cronica (helmintioze umane, micoze, unele protozooze).
Recent, ridica mari probleme de diagnostic si tratament parazitozele oportuniste" instalate pe teren imunodeprimat, in special la persoanele cu infectie HIV.
» Parazitii intalniti in zonele tropicale produc parazitoze endemice sau epidemice in aceste zone, dar ocazional pot fi intalniti si in zonele temperate, ca urmare a intensificarii migratiei umane si a mijloacelor rapide de transport actuale. Este important sa fie cunoscute, datorita gratatii lor potentiale si necesitatii instituirii terapiei corespunzatoare (ex. amibiaza, tripanosomiaza), unele prezentand un caracter de extrema urgenta (accesul pernicios din malarie).
