Dracunculus medinensis face parte din ordinul Drunculidae, fiind denumit si viermele de Guineea sau dracusorul de Medina [11], dupa regiunea Medine, din Arabia, unde este frecvent intalnit. Este raspandit in Africa tropicala, zona Nilului, Orientul Mijlociu, India. in Europa si America de Nord, s-au raportat cazuri de import. Paraziteaza omul dar si unele animale, cum ar fi calul, cainele, pisica, carnirele salbatice.
Cuprins:
Viermii adulţi sunt lungi şi subţiri, de unde şi denumirea (dracunculus - balaur mic), femelele avānd 70 cm-Im lungime/1-1,7 mm lăţime. Masculii au dimensiuni mai mici, fiind de 2-4 cm. Nu au buze şi nici capsulă bucală. La femele, uterul plin de larve devine enorm, şi ocupă toată cavitatea viscerală, īn urma atrofierii intestinului.Microfilariile sunt mici, de 500-750 um lungime/15-20 um lăţime, cu o cuticulă striată.
Ciclul biologic |
sus  |
Localizarea femelelor mature sub tegument, cu uterul proiectat spre exterior, determină formarea unei ulceraţii cutanate. La contactul tegumentului ulcerat cu apa, prin presiunea exercitată de larve se sparge uterul, corpul femelei şi prin ulceraţia cutanată, se elimină microfilarii, īn mediul acvatic [9].
Microfilariile trăiesc libere īn mediul acvatic şi īşi continuă evoluţia, īn organismul unui crustaceu de apă dulce, mic de 1-3 mm, numit ciclops. Microfilariile trec īn cavitatea generală a crustaceului, unde suferă transformări morfologice, prin 2 năpārliri succesive, cresc īn dimensiuni, ating 1 mm lungime, devenind īn decurs de 4-5 săptămāni, larve de stadiul 3, infestante.
Contaminarea umană |
sus |
Se produce prin ingerarea accidentală a crustaceului parazitat, prin con
sum de apă. Sub acţiunea sucurilor digestive crustaceul este distrus şi se eliberează larvele, care străbat pereţii intestinali, se localizează īn ţesutul conjunctiv retroperitoneal, unde se transformă īn viermi adulţi masculini şi feminini. In urma acuplării, masculii mor iar femelele migrează īn ţesutul conjunctiv subcutanat, cu predilecţie spre membrele inferioare, unde ajung la dezvoltarea completă īn aproximativ 1 an şi au tendinţa de a se deplasa spre suprafaţa tegumentului, pentru eliberarea larvelor. Sunt posibile şi localizări aberante ale femelelor, citāndu-se localizări medulare, articulare, scrotale, faciale [4]. Producerea şi eliminarea larvelor are loc după aproximativ 1 an de la pătrunderea filariilor īn organismul uman, fiind favorizată de umiditatea din perioadele ploioase ale anului [11]. Larvele se eliberează īn reprize, īn decurs de 7-10 zile.
Morfologie
