Dracunculoza este asimptomatica, in fazele precoce si uneori chiar si in fazele tardive, existenta subtegumentara a femelelor trecand neobserta sau fiind descoperita ocazional, la un examen radiologie.
Cuprins:
Evoluţie clinică |
sus  |
Manifestările clinice apar la aproximativ un an de la contaminare, cānd prezenţa femelelor mature īn ţesutul subcutanat cauzează ulceraţii cutanate cronice, localizate la nivelul membrelor inferioare, al maleolelor şi uneori la nivelul scrotului Iniţial, se produce un traiect subcutanat indurat, sensibil la palpare, mobil, īnsoţit uneori de o intensă reacţie inflamatorie. Apare o papulă ce se transformă īn cāteva zile īn veziculă şi ulterior īn ulcer cutanat, din ulceraţie ieşind extremitatea anterioară a filariilor. Este posibilă parazitarea aceleiaşi persoane cu un singur vierme sau cu mai mulţi viermi, situaţie īn care bolnavii prezintă ulceraţii multiple. īn lichidul ulceraţiei se găsesc larve.
Manifestările cutanate sunt īnsoţite de semne generale alergice: urticarie, greţuri, vărsături, diaree, dispnee, cefalee. După eliminarea larvelor femelele se autoexpulzează treptat, mor, se resorb sau se calcifică iar ulceraţia cutanată se vindecă īn decurs de cāteva săptămāni [18]. Prin ruperea accidentală a corpului femelelor sau prin remanenta fragmentelor de viermi morţi la nivel tegumentar, se pot produce flegmoane şi complicaţii septice grave.
Se stabileşte pe baze clinice. Eozinofilia este puţin marcată īn perioada de invazie, īnregistrāndu-se valori de 10-15% [2].
Diagnosticul parazitologic este facil īn faza ulcerativă, īn lichidul ulceraţiei evidenţiindu-se microfilariile prin examinări microscopice. Eliminarea microfilariilor (ponta) poate fi stimulată prin depunerea unei picături de apă pe crusta ulceraţiei sau pe capul filariilor, fie prin răcirea zonei tegumentare cu un jet de clorură de etilen.
Se poate īncerca un tratamentul medicamentos cu Mintezol (Thiabendazol), Ambilhar (Niridazol), Flagyl, Metronidazol [4]. Deşi terapia medicamentoasă nu este eficientă asupra viermilor, reduce procesul inflamator īn cāteva zile [18]. Singura posililitate terapeutică eficientă constă īn īndepărtarea chirurgicală lentă şi progresivă a viermilor de la nivelul leziunii. īn zonele endemice, persoanele parazitate extrag viermele de sub piele, īnfăşurāndu-l treptat, pe un beţişor, cāte 4 cm pe zi, pentru a nu se rupe [36]. Este necesară administrarea de antiseptice, antibiotice şi anatoxină tetanică, pentru prevenirea şi tratarea complicaţiilor bacteriene.
Profilaxia dracunculozei constă īn evitarea contaminării apei potabile şi īn dezinfecţia acesteia prin fierbere, clorinare, filtrare.
Evoluţie clinică
