Simptomele de endocardita incep in general in decurs de 2 saptamani de la enimentul precipitant. Frecntele de aparitie a unor manifestari clinice importante sunt aratate in elul 126-l. in cazul microorganismelor cu patogenitate redusa (de ex. streptococi viridans) debutul este de obicei progresiv, cu
febra moderata si stare de rau general. In cazul microorganismelor cu patogenitate inalta (de ex. S. aureus) debutul este deseori acut, cu febra inalta. Febra este prezenta la aproape toti pacientii cu endocardita (exceptand uneori batranii sau pacientii cu
insuficienta renala, insuficienta cardiaca congestiva sau debilitate sera). Febra este de obicei redusa (sub 39,4°C) cu exceptia bolii acute. Artralgiile si mialgiile, in special dorsalgiile joase, sunt frecnte iar
artrita survine ocazional.
Suflurile cardiace sunt aproape totdeauna prezente, cu exceptia perioadei precoce, in endocardita acuta sau la cei care abuzeaza de
droguri intranoase si au infectie pe valva tricuspida. Modificarile riile ale suflurilor sau aparitia unui suflu nou este neobisnuita, cu exceptia cazurilor de endocardita acuta unde un suflu nou (in special insuficienta aortica) este frecnt. Modificarile intensitatii suflurilor sunt deseori datorate schimbarilor frecntei cardiace si/sau debitului cardiac (de ex. in anemie) si nu neaparat unei afectari progresi a vali.
Splenomegalia sipetesiile tind sa survina in bolile de lunga durata. Petesiile sunt cel mai frecnt observate pe conjuncti, palat, mucoasa bucala si extremitatile superioare. Hemoragiile in aschie sunt striuri subunghiale liniare, rosu inchis, care pot sa apara in endocardita, dar pot sa apara si ca urmare a unui traumatism. Petele Roth sunt
hemoragii retiniene ovale cu centru clar, pal; ele pot de asemenea sa survina in bolile de tesut conjunctiv si
anemia sera. De asemenea,
nodulii Osler (noduli mici, duri, de obicei pe pulpa degetelor, care persista de la ore la zile) pot sa apara si in alte boli. Leziunile Janeway sunt hemoragii mici cu caracter usor nodular pe palme si talpi si sunt cel mai frecnt observate in endocardita acuta. Degetele hipocratice sunt prezente la unii pacienti cu boala de lunga durata. Episoadele embolice pot surni in timpul sau dupa terapie. Embolii in arterele mari (de ex. arterele femurale) sunt deseori rezultatul endocarditei fungice cu getatii mari si friabile. Embolia pulmonara este comuna la narcomani cu endocardita dreapta si poate fi observata la pacientii cu endocardita stanga cu sunturi cardiace stanga-dreapta.
Anevrismele micotice survin la aproximativ 10% din pacienti. Simptomele de obicei lipsesc, dar pot fi acelea ale unei mase in expansiune. Anevrismele se pot rupe in timpul terapiei sau chiar la cativa ani dupa aceasta. Manifestarile neurologice sunt mai frecnte in endocardita stanga decat in endocardita dreapta, precum si in infectia cu S. aureus mai degraba decat in cea cu streptococi viridans. Emboli cerebrali evidenti clinic survin la aproximativ 20% din pacienti, encefalopatia (prin microemboli cu sau fara formarea de microabcese) la 10%, pierderi din
anevrismul micotic la mai putin de 5% iar meningita si abcese cerebrale macroscopice la mai putin de 5%. Embolii cerebrali mari, ca si
anevrismele micotice, implica de obicei sistemul arterei cerebrale medii. Majoritatea pacientilor cu abcese cerebrale sau meningita purulenta au endocardita cu S. aureus.
Insuficienta cardiaca poate surni in timpul evolutiei endocarditei sau la mult timp dupa vindecare. Factorii care contribuie sunt distractia valvulara, miocardita, embolia arterelor coronare cu infarctizare si
abcesele miocardice. Abcesele miocardice survin cel mai adesea in endocardita acuta (mai ales in cea cauzata de S. aureus) sau in endocardita protezelor. Pot rezulta defecte de conducere datorita invaziei septului ntricular secundar extinderii de la o valva (mai frecnt valva aortica). Un abces al inelului vali sau, mai putin frecnt, un abces miocardic, se poate extinde in epicard si poate determina pericardita. Echocardiografia poate fi de ajutor in diagnosticarea abceselor miocardice, iar deseori este indicata interntia chirurgicala, in special cand exista o proteza. Afectarea renala este prezenta la majoritatea pacientilor cu endocardita si este datorata embolilor renali sau glomerulo-nefritei cu complexe imune. Poate apare insuficienta renala.
