Prima pagina mediculmeu.com | Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau | |||||
|
|
Servicii medicale | Dictionar medical | Boli si tratamente | Nutritie / Dieta | Plante medicinale | Chirurgie | Sanatatea familiei |
Un diagnostic clinic de ulceratii si herpes genital este justificat daca sunt vizibile culele sau pustulele tipice sau daca exista ulceratii dureroase, in ciorchine, care au fost precedate de leziuni pustuloculoase. Aceste aspecte clinice sunt destul de caracteristice, iar confirmarea diagnosticului prin izolarea HSV sau detectarea imuno-chimica a virusului este optionala. Testul serologic pentru sifilis nu trebuie facut numai in scop diagnostic ci si pentru ca screeningul este indicat la toti pacientii cu o BTS nou diagnosticata.
Toate celelalte ulceratii genitale acute Aspectul leziunilor herpetice genitale este foarte variabil si - cu exceptia cazurilor relativ clare descrise anterior - un test specific pentru HSV este indicat pentru a sili diagnosticul. Ulceratiile "nespecifice" sau minore din punct de dere clinic, pot fi manifestari mai frecnte in herpesul genital decat leziunile clasice pustulo-culare. Trebuie incercata izolarea HSV prin cultura, identificarea imunochimica a antigenelor sau detectarea materialului genetic al HSV.
Cultura sau testele de imunofluorescenta directa permit serotiparea HSV, daca acesta este depistat, in timp ce ELISA nu reuseste acest lucru in mod curent. Teste serologice specifice de tip sunt disponibile pentru cercetare si sunt acum in curs de perfectionare pentru a ajuta la identificarea persoanelor seronegati pentru HSV-2, care vor putea beneficia de viitoarele vaccinuri. Testele serologice, disponibile in comert, nu pot face, totusi, distinctia intre anticorpii celor doua tipuri de HSV si sunt putin utilizate (modulul 184). Metodele cito-logice (preparatul Tzanck cu colorare Wright-Giemsa sau Papanicolau) pentru detectarea celulelor multinucleare infectate cu HSV sunt lipsite de sensibilitate, cu exceptia cazurilor cand sunt prezente cule intacte, si sunt rareori folositoare in diagnosticul bolii ulcerati genitale.
Trebuie tentata izolarea H. ducreyi daca ulceratia genitala este dureroasa si nu este tipica pentru herpes, in special daca se observa o limfadenopatie inghinala fluctuenta sau acoperita de eritem; daca sancrul moale este prevalent in comunitate; daca pacientul are un risc mare pentru sancrul moale (de ex. prin folosirea drogurilor injecile sau prizarea cocainei ori prin prostitutie); sau daca pacientul a avut contacte sexuale recente, intr-o zona endemica pentru sancrul moale (de ex. o tara in curs de dezvoltare sau anumite orase din America de Nord). Nodulii limfatici mariti si fluctuenti trebuie aspirati pentru efectuarea de culturi si coloratii Gram in derea detectarii H. ducreyi si a bacteriilor piogene. Diagnosticul de sifilis trebuie exclus prin examinare in camp intunecat si teste serologice, iar ultimele trebuie repetate 1-2 saptamani mai tarziu, daca rezultatele sunt initial negati si daca alt diagnostic nu poate fi silit.