Marchand (86) in 1955 a propus clasificarea stenozelor esofagiene postcaustice pe baza extensiunii longitudinale a stenozei si pe densitatea sau profunzimea tesutului de fibroza in patru grade:
Gradul I. Stenoza este limitata la mai putin de intreaga circumferinta a esofagului, fiind localizata la un segment liniar, scurt si neprezentand disfagie.
Gradul II. Strictura este inelara, fibroza este extinsa la mucoasa si stratul submucos, fiind in general elastica si nu produce disfagie, dar uneori pot apare episoade de impactare alimentara a esofagului.
Gradul III. Strictura ia in general o forma de haltera, in care manerul reprezinta zona de maxima stenoza. Lungimea stricturii este silita in mod arbitrar la mai putin de 0,5 inch (1,25 cm).
Gradul IV. Reprezinta o strictura care depaseste 0,5 inch in lungime, fiind impartita la randul ei in doua tipuri: gradul IV A, superficial si usor dilail si IV B, strictura cu pereti fibrosi si ingustare importanta a lumenului, cu tendinta la restenozare rapida dupa dilatatie (. 1).
Complicatii precoce
Complicatiile care apar imediat dupa perforatia caustica sunt urmatoarele: perforatia esofagiana, care poate fi complicata cu mediastinita, empiem pleural sau peritonita generalizata; perforatia gastrica; necroza totala esogastrica; hemoragia digestiva superioara; fistula eso-aortica [descrisa de Ritter (129) - 1971, Martel (87) = 1972]; fistula eso-tra-heala [1 caz citat de Besson (18) - 1983]; Stumboff (140) (1950) pe 1221 de cazuri de
arsuri eso-gastrice acute a gasit mediastinita in 20% dintre complicatii; perforatia esofagiana in 15%, perforatia gastrica in 10%, peritonita in 15%, edem laringian in 6%,
pneumonia de aspiratie in 14%, ulceratia aortei si a traheei in 20%.
Complicatiile tardive
Pot fi listate dupa cum urmeaza: abcesul cronic mediastinal; fistula esobronsica;
ala - evolutie, complicatii, tratament" class="alin2">hernia hiatala prin retractia cicatriciala a esofagului si esofagita de reflux consecutiva (complicatie rara descrisa de Imre si Koop (60) in 1972); stenoza prepilorica [statistici mai importante relatate de Balasegaram (10) 1975, Loygue (82) 1957, Gavriliu (41) 1966, Popovici (106) 1977 si altii]; carcinomul dezltat pe fondul unei vechi leziuni gastrice caustice, denumit si carcinomul coroziv al esofagului [Kiviranta (67) in 1952 relateaza 9 cazuri la 381 de esofagite postcaustice; alte cazuri au mai fost citate de Paine (98) - 1951, Parkinson (100) - 1970]; cancerul gastric dezltat pe o gastrita coroziva este destul de rar (am avut un caz la 100 de gastrite postcaustice); complicatiile pulmonare rezultate dupa aspiratie; impactarea unui corp strain sau a bolului
ducand la obstructie esofagiana totala; casexia. Ingestia de soda caustica in timpul copilariei poate determina
de crestere si dezltare, ceea ce duce la nanismul esofagian.
