Salzer (136) in 1920 si Bokay (21) in 1924, la Viena, au recomandat bujirajul precoce ca o metoda profilactica in timpul stadiului acut pentru a preveni aparitia stenozei postcaustice. Cu timpul aceasta metoda a fost treptat abandonata din cauza complicatiilor survenite, fiind inlocuita cu dilatarea tardi, atribuita lui Haller (50, 51) in 1971. Acesta a recomandat inceperea dilatarii la trei saptamani dupa accident, atunci cand trebuie intrerupt tratamentul cu steroizi, deoarece s-a constituit deja stenoza. Dilatarea se poate face prin doua metode, si anume: retrograda si anterograda. Dilatarea retrograda este foarte populara in S.U.A. fiind propusa in 1924 de Tucker (146), fiind asociata cu o gastro-stomie si trecerea retrograda a unui fir metalic. Si astazi este considerata metoda cea mai sigura de tratament care previne aparitia perforatiilor frecvente din cauza modificarilor axiale ale esofagului si aparitia pseudodiverticulilor. O alta metoda este dilatarea anterograda, care si ea poate sa fie facuta pe un fir metalic, recomandata de Vinson (148) (1924) si Leary (74) (in 1949).
Dilatatia anterograda cu bujiile lestate cu mercur de tip Hurst sau Maloney sau dilatatia retrograda cu bujiile tip Tucker au dat cele mai bune rezultate in majoritatea cazurilor. Uneori in stenozele recidite s-a folosit un fir inghitit de pacient, pe care au fost ghidate dilatatoarele metalice Sippy, folosite pana la obtinerea unui lumen adect pentru trecerea bujiilor cu mercur (125). Bujiile ghidate pe un fir metalic sunt cele mai sigure. Unghiul efectiv de incidenta al dilatatorului este format intre diametrul maxim al dilatatorului si rful acestuia. Bujiile ghidate cele mai folosite sunt Eder-Puestow, Celestin, Sary si Keymed. De asemenea sunt utilizate dilatatoarele pneumatice. Dilatatia se face pe un conductor metalic introdus prin endoscop si lasat pe loc. Sistemul Eder-Puestow cuprinde olive metalice cu diametru crescand. Dilatatorul Celestin perfectionat de Sary are numai doua marimi fiind constituit din Neoplex (thermal polivinil chloride) cu un lumen central. Se termina cu un rf ascutit care se subtiaza progresiv fiind mult mai bine tolerat.
Dilatatorul Keymed reprezinta o bujie radio-opaca facuta din silicon montata pe un fir flexibil de otel fin. Pare sa fie un sistem dilatator ideal. Di-latatoarele non-rigide de cauciuc testate cu mercur sunt astazi cele mai apreciate. Cele mai populare sunt dilatatorul cu rful rotund Hurst si cel cu rful ascutit Maloney. Au marele antaj ca pot fi folosite de pacienti la domiciliu pentru a se dilata singuri. Ofera cea mai mare securitate. La oamenii in rsta, care nu pot suporta dilatatiile frecvente, exista o alternati rationala, introducerea unei proteze esofagiene. Acestea pot fi introduse pe cale endoscopica precum tubul de silicon Atkinson introdus de sistemul Nottingham (Keymed).
